Современная генетика

Современная генетика

Оn ultimii 15–20 de ani metodele de luare a probelor intravitale de

celule din amnion ?i din lichidul lui (amniocenteza) prin punc?ionarea cu

un ac al peretelui uterului оn perioada de 14–16 s?pt?mвni de graviditate

au permis s? se determine constitu?ia cromozomic? a f?tului. Astfel a fost

solu?ionat? sarcina determin?rii precoce a sexului viitorului copil, ceea

ce prezint? importan?? pentru diagnosticarea mai exact? a bolilor ereditare

ce ?in de sex. Hemofilia (incoaguabilitatea sвngelui), de exemplu, se

manifest? numai оn organismul b?rb?tesc, cu toate c? gena defectat? se

оntвlne?te оn cromozomul X ?i la femei. Оn cazul acesta, ca ?i оn altele

analoge, determinarea intrauterin? a sexului permite a se lua decizia cu

privire la оntreruperea sarcinii, pentru a nu avea copil cu anomalii.

Sexul viitorului copil a fost prima diagnosticare intrauterin?. Aceasta

a avut loc оn anul 1955, iar оn anul 1960 aceast? realizare a adus primul

folos practic: la o mam? purt?toare a bolii ereditare, care ap?rea pe linia

b?rb?teasc?, a fost diagnosticat sexul f?tului. Оn anul 1961 cu ajutorul

amniocentezei a fost determinat? incompatibilitatea dintre f?t ?i mam? dup?

factorul rezus, iar оn anul 1968 a fost eviden?iat? intrauterin boala Down.

Un alt exemplu elocvent al folosirii metodelor ingineriei genice оn

diagnosticarea prenatal? a bolii ereditare, ce ?ine de sex, este

eviden?ierea precoce a distrofiei musculare Diu?en. Aceast? boal? se

manifest? оn fraged? copil?rie prin sl?birea progresiv? a mu?chilor ?i, оn

cele din urm?, copilul r?mвne ?intuit la pat. Boala conduce la o moarte

precoce a bolnavului. Gena defectat? de care ?ine boala, ca ?i оn cazul

hemofiliei, este localizat? оn cromozomul X ?i este recisiv?, de aceea

boala afecteaz? numai reprezentan?ii sexului tare. B?rba?ii au doar un

singur cromozom X ?i de aceea valoarea incomplet? a genei se manifest?

neap?rat. La feti?ele care au doi cromozomi X, din care unul func?ioneaz?

normal, ac?iunea genei defectate este compensat? de gena de valoare

complecta.

Femeia poate fi s?n?toas?, purtвnd concomitent catastrofa оn unul din

cromozomii ei X. Cвnd un b?rbat s?n?tos se c?s?tore?te cu o femeie

purt?toare a genei defectate, e posibil? na?terea copiilor s?n?to?i, dar ?i

bolnavi, care au mo?tenit de la mam? un cromozom X defectat. Analiza

repartiz?rii fragmentelor restric?ionale dintr-un anumit segment de

cromozomi X permite s? se eviden?ieze gena defectat? la mam? ?i la copii.

Dac? aceast? gen? a fost descoperit? оn ADN-ul fiului, оnseamn? c? el a

fost afectat de boal?. Aceasta se poate stabili prenatal ?i atunci

p?rin?ii vor putea hot?rо оn prealabil dac? doresc sau nu s? aib? un copil

bolnav incurabil.

Analiza restric?ional?, ca metod? a ingineriei genice, care are drept

scop diagnosticarea bolilor ereditare, este foarte simpl?. Pentru ea este

suficient ADN-ul dintr-o singur? celul?.

S? presupunem c? este vorba de drepanocitoz?, o boal? de care sufer? zeci

de milioane de oameni din lumea оntreag?. Pentru a se verifica dac? acest

defect ?ine de gena globinei de sвnge sau de alt? cauz?, ADN-ul ob?inut din

cromozomii bolnavilor este prelucrat cu restrictaza Xpa 1. Dac? dup?

prelucrare se ob?ine un fragment de ADN cu o lungime de 13 mii perechi de

baze, оnseamn? c? exist? o gen? defectat?, care poate conduce la

оmboln?vire. M?rimea normal? a genei globinei de sвnge la om este de 7600

de baze. Siguran?a acestui diagnostic este de 80%. Metoda diagnostic?rii

dup? fragmentele restricte de ADN caracteristice anumitor gene se folose?te

tot mai larg оn practica medical? ?i continu? s? fie perfec?ionat?. Pentru

terapia genic? prezint? o mare importan?? munca de perfec?ionare a

coordonatelor exacte a genelor din cromozomi. Pвn? оn prezent s-a stabilit

localizarea pe cromozomii omului a mai mult de 800 de diferite gene. Au

ob?inut «оnscrierea» pe cromozomi ?i 18 oncogene – gene capabile s?

provoace cancerul.

Pentru ca terapia genic? s? devin? posibil?, trebuie s? se respecte o

serie de condi?ii. Genele normale trebuie s? fie separate оn cantit??i

suficiente ?i bine studiate. Vectorii s? conduc? genele exact оn acele

organe ?i ?esuturi оn care ele func?ioneaz? de obicei. Mai e nevoie ?i de

elaborarea unei metode sigure de inserare a genei оn cromozomii omului.

Terapia bolilor genetice presupune, din punct de vedere al ingineriei

genice, introducerea оn aparatul genetic al omului оn care se afl? gena

(sau genele) defectat? a unei gene cu o informa?ie genetic? normal?. Оn

condi?ii ideale aceast? opera?ie poate fi realizat?, luвndu-se un ovul

fecundat, care urmeaz? s? fie transplantat mamei adoptive, pentru ca

informa?ia genetic? introdus? s? fie mo?tenit? de toate celulele

organismului ce se dezvolt? din el ?i s? se transmit? genera?iilor

ulterioare. Dar aici apar probleme, оncвt devine limpede c? a vorbi despre

utilizarea acestei metode оn medicin? este оnc? prea devreme.

Terapia celulelor somatice, care provoac? оn prezent un interes atвt de

mare, const? оn inserarea unei noi informa?ii genetice оn celulele somatice

care au un defect ereditar. Informa?ia inserat? corecteaz? defectele numai

la nivelul dat ?i nu se transmite prin ereditare. Оn aceast? direc?ie s-au

ob?inut de acum succese despre care vom vorbi mai am?nun?it.

Galactozemia este o boal? grea – omul bolnav nu poate asimila galactoza

(o parte component? a lactozei), deoarece оi lipse?te fermentul

galactotransferaza necesar pentru asimilarea ei. Acest ferment оi lipse?te

pentru c? оn cromozomul omului este defectat? gena responsabil? de sinteza

lui. Defectul cromozomic, prin urmare ?i boala оns??i, se transmite prin

ereditate. Galactozemia se combate, eliminвnd din hran? galactoza, dar

acest tratament nu poate fi considerat radical.

Fermentul despre care este vorba se оntвlne?te ?i la alte organisme, оn

special la colibacil.

La оnceputul deceniului al nou?lea colaboratorii Institutului de ocrotire

a s?n?t??ii (SUA) оn frunte cu C. Merril au оnceput s? studieze culturi ale

?esuturilor unor bolnavi de galactozemie. Ei au lucrat cu celulele

?esutului conjunctiv – cu fibrobla?tii, care cresc bine оn condi?ii de

laborator. Savan?ii au transferat оn celula fibroblastului prin transduc?ie

cu ajutorul bacteriofagului lambda o gen? a colibacilului, responsabil? de

produc?ia galactotraneferazei. Celula colibacilului, care con?ine fermentul

necesar, a fost contaminat? cu virus Bacteriofagul lambda a p?truns оn

celul?, s-a оnmul?it, iar noile lui genera?ii purtau de acum оn ADN-ul lor

material ereditar al colibacilului, оn special, gena responsabil? de

producerea galactotransferazei. Apoi aceste virusuri au fost introduse оn

cultura celulelor de fibrobla?ti ai omului. Оn urma acestor opera?ii

fibrobla?tii ob?ineau noi оnsu?iri, ei оncepeau s? asimileze galactoza.

Оnseamn? c? оn ADN-ul celulei omului a fost inserat? gena adus? de la

bacterii. Genera?iile urm?toare ale celulei lecuite s-au dovedit a fi ?i

ele s?n?toase. Astfel a avut loc vindecarea unei rele boli ereditare.

Este interesant de men?ionat c? оn varianta de control, оn care virusul a

transmis materialul ereditar din celula mutant? a bacteriei, оn care gena

necesar? lipsea, fibrobla?tii nu c?p?tau nici o оnsu?ire nou?.

Astfel, a fost demonstrat? pentru prima dat? posibilitatea terapiei

genetice a celulelor somatice Dar aceste opera?ii fine au fost efectuate оn

celule crescute оn cultur?, оn afara organismului uman. Iat?, оns?, unele

rezultate mai noi ?i mai оncurajatoare Оn anii 1984–1985 un grup de savan?i

americani оn frunte cu R. Mallighen s-au ocupat de ADA (deficitul de

adenozin-dezaminaz?), o boal? ereditar? rar?. Aceast? boal? cauzeaz?

defec?iuni grave ADA inhibeaz? atвt de mult sistemul imun al omului, оncвt

o r?cire obi?nuit? poate deveni pentru el mortal?. Terapia genic? a purces

anume la cercetarea acestei boli, deoarece ea este cauzat? de deficitul de

ferment оn m?duva oaselor, ?esut, care asigur? cele mai bune condi?ii

pentru inserarea genelor s?n?toase оn organism. Оn m?duva oaselor se

formeaz? limfoci?ii – elementul de baz? al sistemului imun al organismului.

Deficitul de ferment provoac? elaborarea toxinelor, care оmpiedic?

dezvoltarea normal? a limfoci?ilor T.

Mallighen a elaborat o metod? inofensiv? ?i eficace de transplantare a

genelor. Оn cв?iva ani el a studiat retrovirusurile ?i s-a gвndit s?-i

restructureze оn a?a mod, ca ei s? serveasc? drept curieri sau vectori,

care transport? genele оn celule. Deoarece retrovirusurile о?i introduc pe

cale natural? genele оn celule, judeca savantul, putem s? le silim s? fac?

acela?i lucru ?i cu genele str?ine. Оn acest scop Mallighen ?i Verma, care

lucra ?i el asupra problemei ADA, «au suturat» o gen? de om cu o gen? de

virus ?i au contaminat cu ele celulele din cultur? Savan?ii ?i-au pus

sarcina de a crea o nou? specie de retroviru?i, care ar transporta genele

оn celulele omului ?i care ar fi оnchise trainic оn ele. Grupul lui

Mallighen s-a apucat de solu?ionarea acestei probleme complicate. Au fost

create din nou retrovirusuri, astfel ca s? se ob?in? o nou? unitate

infec?ioas?. Fiecare dintre acestea nu mai era оn stare s? nasc? noi

virusuri. Оn acest scop ei au оndep?rtat dintr-un virus genele responsabile

pentru crearea membranei proteice ?i le-au оnlocuit cu o gen? str?in?, dar

necesar? lor. Dintr-un alt virus, a?a-numitul virus-ajut?tor, ei au

оndep?rtat succesiunea genelor, care оi d?dea «semnalul» membranei proteice

de a se asambla cu ARN ?i a forma un nou virus. Cвnd aceste dou? «virusuri-

schiloade» sunt introduse оn celulele culturii, virusul ajut?tor asigur?

toat? munca necesar? de inserare оn celul? a virusului combinat (cu gena

str?in?), dar el singur nu se poate insera Vectorul, оns?, aflвndu-se оn

interior, nu se poate reproduce, deoarece оn ADN-ul s?u lipsesc

instruc?iile necesare pentru aceast? ac?iune ?i el (virusul cu gena

str?in?) r?mвne оnchis pe veci оn ADN-ul celular.

Mallighen afirm? c? acest sistem virotic de transportare a genelor este

perfect. El poate fi utilizat cu succes pentru transmutarea genelor omului

оn celulele omului cultivate in vitro.

Genele defectate, care provoac? ADA, precum ?i o alt? boal? – sindromul

Lesh-Nyhan, au fost de acum identificate ?i copiile lor normale pot fi

clonate оn laborator. Ele vor fi, probabil, primele care vor putea fi

tratate conform acestei metode. Savan?ii о?i imagineaz? aceast? procedur?

complicat?, оn mai multe etape, cam a?a: la оnceput medicul terapeut va

injecta acul seringii оn bazinul osos al pacientului, care sufer? de boala

incurabil? ?i va extrage o lingur? de celule de m?duv? osoas? Оn laborator

el va contamina aceste celule cu virusuri artificiale, care au fost

«recroite» оn a?a fel ca ARN-ul lor s? con?in? gena construit? ce оi

lipse?te bolnavului. Cвnd aceste celule vor fi din nou introduse

pacientului de la care au fost luate, genele ce func?ioneaz? corect о?i vor

asuma munca celor defectate, care nu-?i оndeplineau func?iile. Dac? se va

оntвmpla a?a, pacientul, probabil, se va оns?n?to?i ?i ?tiin?a va ob?ine o

nou? metod? de tratare a sute de alte boli ereditare.

Dar aceast? form? de terapie genic? va putea modifica garnitura de gene

numai a pacientului. Noile gene nu se transmit celulelor embrionare, din

care se formeaz? ovulele ?i spermatozoizii ?i, prin urmare, nu pot s? se

transmit? urma?ilor prin ereditate. Tratamentul bolilor genice prin

transferare pacientului a unor gene normale pare un lucru foarte simplu. Оn

realitate, оns?, terapia genic? este o procedur? atвt de fin?, оncвt numai

un num?r foarte mic de colective ?tiin?ifice din lume dispun de

cuno?tin?ele ?i experien?a necesar? pentru efectuarea unui asemenea

tratament. Unul dintre cele mai mari obstacole оn calea lor este g?sirea

unei metode sigure de inserare a genei normale оn celul? ?i nu numai оn

celul?, dar ?i оn locul unde se afl? genele defectate din ovulul (zigotul)

fecundat, de la care о?i ia оnceputul viitorul individ. Dar, оn pofida

tuturor acestor probleme ?tiin?ifice ?i sociale complicate, era terapiei

genice, conform p?rerii unice a savan?ilor, a оnceput ?i nu mai este

departe timpul cвnd medicii-geneticiieni nu numai vor оnl?tura simptomele

bolilor ereditare, dar vor corecta ?i defectele genelor care le provoac?.

XVII. ASPECTELE SOCIALE ALE INGINERIEI GENETICE

17.1 Cutia Pandorei sau consecin?ele imprevizibile ale ingineriei genice

Acest subtitlu al capitolului n-a fost ale s оntвmpl?tor. Anume a?a

definesc mul?i savan?i occidentali ingineria genetic?, avвnd оn vedere

consecin?ele cercet?rilor оn acest domeniu. Cu ajutorul ingineriei

genetice, precum am aflat, omenirea va putea, pe de o parte, s? ob?in? оn

viitorul apropiat cantit??i nelimitate de medicamente greu accesibile оn

prezent, noi forme de microorganisme, de plante ?i de animale – surse de

prosperitate a oamenilor. ?i, fapt ce prezint? o deosebit? importan??,

tocmai ingineria genetic? va putea izb?vi omenirea de povara genetic?,

adic? de bolile ereditare prin substituirea genelor patologice prin gene

normale.

Ingineria genic? deschide оn fa?a omenirii posibilit??i nelimitate. Pe de

alt? parte, оns?, ea prezint? un anumit pericol poten?ial atвt pentru om,

cвt ?i pentru оntreaga omenire. Оntr-adev?r, manipul?rile aflate la baza ei

ating mecanismele cele mai intime ale proceselor genetice ?i, оn ultim?

instan??, bazele moleculare ale vie?ii. Este clar c? rezultatele unor

experimente f?cute оn acest scop pot fi nea?teptate, precum s-a оntвmplat

оn anii cre?rii bombei atomice. O simpl? neglijen?? a experimentatorului

sau incompeten?a lui cu privire la securitatea muncii poate crea un pericol

pentru popula?ia unor ora?e ?i ??ri оntregi. Daune mult mai mari pot aduce

aceste metode, dac? vor nimeri оn posesia unor r?uf?c?tori sau militari?ti.

Caracterul global al acestui pericol este determinat, оn primul rвnd, de

faptul c? organismele cu care se fac de cele mai dese ori experien?ele оn

domeniul ingineriei genice sunt r?spвndite оn natur? (colibacilii tr?iesc,

de obicei, оn tractul intestinal al omului) ?i au capacitatea de a face

schimb de informa?ie genetic? cu confra?ii lor «s?lbatici». Aceast?

problem? cap?t? o importan?? deosebit de serioas?, deoarece оn urma acestor

manipul?ri este posibil? crearea unor organisme cu propriet??i genetice

absolut noi, care оnainte nu se оntвlneau pe P?mвnt ?i nu erau determinate

de evolu?ie. Оn prezent este imposibil a se prezice consecin?ele unor

astfel de experien?e.

Aceste considerente au provocat o mare оngrijorare a savan?ilor

progresi?ti ?i au stвrnit discu?ii aprinse cu privire la admisibilitatea ?i

condi?iile de realizare a experimentelor оn domeniul ingineriei genice.

Discu?ia s-a desf??urat оn jurul a dou? probleme fundamentale. Prima –

riscul poten?ial de experimentare cu moleculele recombinate de ADN. A doua

– mai ampl? – consecin?ele sociale posibile a utiliz?rii оn practic? a

ingineriei genetice.

Оn anul 1974 un grup de savan?i americani оn frunte cu P. Berg s-au

adresat savan?ilor din lumea оntreag? cu apelul de a supune unui moratoriu

cercet?rile ?tiin?ifice оn domeniul ingineriei genice, pвn? la convocarea

unei conferin?e interna?ionale.

Acest apel categoric adresat comunit??ii savan?ilor a fost sus?inut de

c?tre mul?i savan?i din оntreaga lume. Оn Anglia a fost creat? o comisie

pentru studierea experimentelor periculoase оn domeniul ingineriei genice,

care a ajuns la concluzia c? aceste cercet?ri trebuie interzise.

Moratoriul a fos1 respectat timp de 8 luni, pвn? la sfвr?itul lui

februarie 1975, cвnd s-a ?inut o conferin?? interna?ional? la Asilomar

(California, SUA), la care 140 de savan?i din 17 ??ri ale lumii, inclusiv

din fosta Uniune Sovietic?, au generalizat realiz?rile prealabile оn

studierea moleculelor recombinate de ADN, au discutat unele aspecte sociale

?i etice ale ingineriei genice, c?ile de prevenire a pericolelor poten?iale

ce ?in de ea ?i condi?iile ridic?rii moratoriului la dou? feluri din

experimentele cele mai periculoase.

Participan?ii la conferin?? au c?zut de acord c? majoritatea lucr?rilor

de construire a moleculelor de ADN recombinate pot fi efectuate, dac? se

iau m?surile de securitate necesare, care permit men?inerea organismelor

noi create оn limitele laboratorului. Principala metod? de prevenire a

pericolelor posibile оn ingineria genic? este ob?inerea de bacterii ?i

virusuri care nu s-ar оnmul?i decвt оn condi?ii de laborator. Оn

comunicatul final al conferin?ei s-a acordat o mare aten?ie asigur?rii

оntregului personal cu informa?ie absolut? despre experimente, despre

gradul lor de risc, precum ?i despre preg?tirea minu?ioas? ?i instruirea

personalului cu privire la m?surile de securitate, necesare оn efectuarea

diferitelor experimente cu un anumit grad de risc. Men?ion?m c? moratoriul

provizoriu asupra cercet?rilor оn domeniul ingineriei genice n-a fost

apreciat ?i interpretat de c?tre to?i savan?ii. Acest lucru s-a observat,

оn special, оn timpul consf?tuirii unionale cu privire la problemele

filozofice ale ?tiin?elor naturii (Moscova, 1985). Academicianul A. A.

Baev, luвnd cuvвntul la consf?tuire, a men?ionat c? manifestul care cheam?

s? se renun?e benevol la cercet?ri, a servit drept trambulin? pentru

campania ce s-a organizat contra ingineriei genice (оn temei оn SUA) ?i оn

care s-au оnrolat presa, radioul ?i televiziunea. Academicianul V. A.

Engelgard indica» c? оn calitate de adversari ai moratoriului s-au ridicat

adep?ii libert??ii «prospec?iunilor ?tiin?ifice», dar principiile s?n?toase

au оnvins, regulile de lucru respective au fost adoptate оn majoritatea

??rilor, uneori ele se transform? оn legi. A?a dar, - a оnceput savantul, -

datorit? ac?iunilor coordonate ale savan?ilor a fost prevenit un mare

pericol. «Moratoriul de la Asilomar» poate fi, pe drept cuvвnt, considerat»

un model de responsabilitate a savan?ilor оn fa?a pericolului care poate

atinge propor?iile unei mari calamit??i, propor?iile unei adev?rate crize.

Aceste opinii ale savan?ilor, cu toate c? nu sunt identice, au acela?i

numitor comun. Ele marcheaz? c? ingineria genic? a atras aten?ia omenirii

asupra necesit??ii controlului public, asupra celora ce se оntвmpl? оn

?tiin??, asupra pericolului care poate amenin?a оntreaga omenire. Оn

leg?tur? cu aceasta cunoscu?ii filosofi I. Frolov ?i B. Iudin au notat cu

mult spirit c? pвn? оn prezent to?i cei care au participat la discu?ii s-au

limitat doar la «drama de idei» ?i la «b?t?lii verbale». Dar cвte ne mai

a?teapt? оn viitor. ?i binele, dar, probabil, ?i r?ul. De aceea, cu toate

c? au fost adoptate anumite reguli ale lucr?rilor оn domeniul ingineriei

genice, nu face s? diminu?m pericolul ei poten?ial.

Subliniem c? mul?i speciali?ti occidetali ne «consoleaz?», declarвnd,

bun?oar?, c? arma de nimicire оn mas?, care poate fi creat? cu ajutorul

ingineriei genice, nu va fi mai pu?in distrug?toare decвt arma nuclear?.

Se discut? chiar posibilitatea cre?rii cu ajutorul ingineriei genice a

unui vaccin contra armei bacteriologice.

La 9 octombrie 1985, оn urma comunic?rii f?cute оn domeniul

biotehnologiei ?i ingineriei genice a оnceput «o er? nou?»: veterinarul

american R. S?lain a inoculat unor purcei un virus viu modificat prin

metode genetice. A fost primul caz de aplicare оn practic? a unui organism

viu, creat prin metode de inginerie genic?. Este greu de prezis cum se vor

desf??ura evenimentele оn viitor ?i care noi pericole amenin?? omenirea оn

urma unei asemenea practici.

Cine ?tie dac? problema virusului SIDA (sindromul imunodificitar

achizi?ionat) nu prezint? un fenomen asem?n?tor? Acest virus provoac? o

boal? grea, contra c?reia deocamdat? n-a fost g?sit nici un mijloc de

tratament radical, din care motiv ea s-a r?spвndit foarte repede ?i de ea

sufer? milioane de oameni оn lumea оntreag?.

Aproximativ peste ?apte ani dup? prima conferin?? de la Asilomar, acolo a

avut loc o alt? conferin??. La ea a fost discutat iar??i pericolul pe care

оl prezint? lucr?rile de inginerie genic?, nu pericolul biologic, dar cel

social: neоn?elegerile crescвnde оn sferele ?tiin?ifice ?i academice,

provocate de explozia interesului comercial fa?? de aceste cercet?ri.

Conform opiniei lui D. Dixon, specialist оn problemele politicii оn

domeniul ?tiin?ei, cauza organiz?rii acestei conferin?e a devenit

оngrijorarea opiniei publice оn leg?tur? cu cre?terea interesului comercial

?i racord?rii firmelor comerciale cu privire la aceste cercet?ri care se

desf??oar? оn primele linii ale biotehnologiei.

Ingineria genic? a оnceput a se utiliza ?i ca mijloc de politic? extern?.

Se declar? secret? informa?ia ce ?ine de biotehnologie, pentru a preveni

accesul ei «din motive de securitate». Оn anul 1979 guvernul SUA a stabilit

un control asupra exportului biotehnologiei, motivвnd c? produsele ?i

procesele biotehnologice pot fi utilizate оn ??rile du?mane Occidentului оn

calitate de poten?ial militar biologic.

??rile lumii, оn?elegвnd pericolul activit??ii lipsite de control оn

acest domeniu, precum ?i caracterul global al multor probleme ce apar aici,

au participat la multe conven?ii interna?ionale cu privire la reglarea

cercet?rilor ?tiin?ifice. Ele duc o lupt? activ? contra utili-z?rii

posibile a rezultatelor acestor cercet?ri оn scopuri militare, pentru

interzicerea armei biologice, la crearea c?reia оn principiu, pot fi

utilizate ?i metodele ingineriei genice, care poate fi mai periculoas?

decвt arma nuclear?. Ingineria genic? mai poate fi utilizat? ?i pentru a

insera оn colibacilul inofensiv genele de rezisten?? ale antibioticelor

cunoscute, iar apoi pentru a se insera оn ADN-ul genei purt?toare de toxina

diferit?, bun?oar?, sau a genei ce determin? sintetizarea toxinei

scorpionului.

Ast?zi posibilitatea cre?rii unei arme biologice a devenit o trist?

realitate. ?i biotehnologia, pe baza ingineriei genetice, nu poate r?mвne

indiferent? fa?? de principala problema a omenirii – crearea unei lumi pe

care s? n-o amenin?e r?zboiul bacteriologic.

Datoria sfвnt? a savan?ilor const? оn canalizarea tuturor eforturilor ?i

cercet?rilor spre binele omenirii, nu оn dauna ei. Doar neamul omenesc are

ca reprezentant o singur? specie – omul cu ra?iune.

17.2 Clonarea oamenilor!

Noi to?i am ap?rut pe lume оn urma contopirii a dou? celule – a ovulului

matern ?i a spermatozoidului patern. Fiecare celul? i-a adus organismului

nou o jum?tate din garnitura sa de cromozomi. Natura a organizat оn?elept:

copiii s? semene cu p?rin?ii, dar niciodat? s? nu fie copii exacte ale lor.

Popula?iile umane au nevoie ?i ele de varietate genetic?, care este o

chez??ie a adapt?rii lor la condi?iile flexibile ale existen?ei.

Оn laboratoare uneori natura este adeseori оn?elat?. Am adus deja exemple

de experien?e reu?ite de transplantare a nucleelor celulelor somatice оn

ovulele de mamifere, la care nucleul lor propriu a fost оn prealabil

inactivat prin iradiere sau оndep?rtat complect. Pentru fecundarea acestor

ovule iradiate pot fi utilizate, оn principiu, nucleele celulelor somatice,

luate din orice ?esut al organismului, de exemplu din intestin sau din

piele. Dac? aceast? procedur? va fi repetat? de mai multe ori, se va ob?ine

un num?r mare de organisme gemene.

Оn prezent oamenii discut? dac? este moral a se continua aceste

cercet?ri, mai ales dac? vor deveni posibile experien?ele cu celulele

omului. Оn timp ce ace?tia discut?, scriitorii оn literatura de anticipa?ie

nu a?teapt?. Оn SUA a ap?rut cartea unui scriitor anonim cu titlul «B?iatul

din Brazilia». Оn ea se spunea c? unul din principalii criminali de r?zboi,

doctorul Menghele, n-a pierit, ci s-a ascuns оn Brazilia. El a adus cu sine

din Berlinul оn care intrase deja o?tirile sovietice un fragment de piele a

fiurerului fascist. Dup? numeroase experien?e reu?e?te s? extrag? nuclee

din celulele pieii ?i s? le insereze оn ovulele feminine. Criminalul

ob?ine, pentru o mie de dolari, accep?ia unei femei dintr-un trib indian s?

poarte ?i s? nasc? acest embrion, adic? s? nasc? pruncul.

Acesta este con?inutul sumar al romanului semifantastic, semidetectiv.

Indiferent de faptul dac? con?inutul acestei c?r?i este inventat de autor,

ideile ?tiin?ifice pe care se axeaz? povestirea nu sunt deloc fantastice.

De aceea nimeni nu a fost surprins de senza?ia provocat? - peste un an de

cartea ziaristului american D?vid Rorvic, numit? «Dup? chipul ?i asem?narea

lui». Rorvic afirma c? primul copil creat prin metodele ingineriei genice

tr?-e?te deja оntre noi. Оnainte, оns?, de a apare cartea, la 3 martie 1978

«New-York post» a publicat un articol «Copilul n?scut f?r? mam? – primul

clon omenesc». Discu?ia a continuat оn paginile gazetelor cвteva s?pt?mвni.

La 7 martie Rorvic, comentator al realiz?rilor ?tiin?ifice, a confirmat

comunicarea sa la o conferin?? de pres?, iar «Science» a publicat o

expunere am?nun?it? a problemei. Un milionar, chipurile, care ?i-a exprimat

dorin?a de «a-?i prelungi» existen?a, a g?sit un grup de geneticiieni care

s-au оnvoit s? se ocupe cu clonarea sa ?i o femeie care a c?zut de acord s?

poarte ?i s? nasc? un fiu creat оn оntregime dup? asem?narea tat?lui. Оn

ovulul extras din ovar a fost transplantat nucleul din celulele

milionarului, codificat «Max». Embrionul ob?inut a fost implantat оn uter

?i peste nou? luni s-a n?scut un copil, fiul lui, care totodat? era ?i

frate de gemene al milionarului – o copie exact? a lui, cu deosebirea c?

era cu cвteva zeci de ani mai tвn?r. Se comunica c? copilul tr?ie?te

incognito cu tat?l ?i mama sa adoptiv? peste hotarele SUA, «undeva pe

insulele Havai».

Poate c? aceast? carte nu s-ar fi bucurat de оncredere, doar multe

probleme tehnice de clonare a mamiferelor, cu atвt mai mult a omului, nu

sunt оnc? solu?ionate, dac? nu s-ar fi publicat numele geneticiianului,

care s-a apucat de realizarea acestei idei; Derec Bromholl, savant destul

de cunoscut оn rвndurile speciali?tilor ce se ocup? de transplantarea

nucleelor, nume ce a f?cut ca povestirea lui Rorvic s? par? verosimil?.

Dar, din fericire, cele povestite p?reau numai un adev?r. Aceasta a

devenit clar atunci cвnd istoria a luat o cotitur? nea?teptat? – de acum la

judecat?.

Judec?toria statului Filadelfia a cercetat ac?iunea lui Bromholl contra

lui Rorvic. Savantul a cerut de la autor o compensare de ?apte milioane de

dolari – sum? infim?, оn compara?ie cu cea оncasat? de la vвnzarea c?r?ii

pentru utilizarea f?r? permisiune a numelui s?u оn cartea fondat? pe o pur?

n?scocire. Judecata a ?inut dou? ?edin?e ?i a fost suspendat? la cererea

avocatului celui reclamat. Rorvic a promis s? prezinte exper?ilor tat?l ?i

copilul, pentru a li se face o analiz? a cromozomilor. Оn acest caz,

analiza genetic? a cromozomilor ar fi dat un r?spuns univoc – fiul trebuia

s? fie o copie exact? a tat?lui. Dar dovezile n-au fost prezentate, c?ci,

de fapt, ele nu existau. Оn hot?rвrea judec??ii a fost оnscris:

«Comunicarea despre clonarea omului este fals?».

Astfel s-au dovedit a fi false atвt datele din cartea cunoscutului

ziarist ?i popularizator al ?tiin?ei D. Rorvic «Dup? chipul ?i asem?narea

lui», cвt ?i cele din cartea autorului anonim «B?eatul din Brazilia».

Оn prezent a devenit limpede c? lucr?rile asupra ovulelor ?i embrionilor

omului au atins linia care desparte manipul?rile pur embriologice (cu

scopul, bun?oar?, de a trata sterilitatea femeii) de ingineria

embriogenetic?, - adic? de ob?inere a unor copii a oamenilor. Оn anul 1984

la Melburn s-a n?scut o feti??, care, precum consider? savan?ii

australieni, va оntra оn istoria medicinii mondiale. Viitoarei mame a

acestui copil i-a fost transplantat un ovul fecundat оn prealabil, care

timp de dou? luni s-a p?strat оntr-o eprubet? cu azot lichid оn stare de

profund? congelare. Conform opiniei savan?ilor din Melburn, succesul

experimentului prezint? o mare importan?? pentru viitorul medicinii.

Nu mult dup? aceasta , cunoscutul embriolog american L. ?ettls a efectuat

o serie de experimente, care au demonstrat c? dublicatele omului nu mai

sunt o fantezie. Оn timpul opera?iilor ginecologice f?cute femeilor au fost

ob?inute ovule. Din ele se extirpau nucleele ?i оn locul lor se

transplantau nuclee din spermatozoizi ne maturi, care aveau o garnitur?

dubl? de cromozomi. Transplantarea nucleelor оn trei cazuri s-a soldat cu

succes. Ovulele cu nuclee noi se divizau ?i au atins etapa de blastoci?i,

cвnd embrionul putea fi transplantat оn uter. Dar ?ettls nu s-a decis s?

continue experien?ele. El s-a ridicat оmpotriva aplic?rii acestei metode

asupra omului. Dac? ace?ti trei embrioni ar fi fost transplanta?i femeilor,

nu era exclus c? s-ar fi n?scut copii genetice ale b?rbatului, de la care

au fost ob?inu?i spermatozoizii.

Clonarea oamenilor оnainteaz? noi probleme complicate, care оn prezent

sunt greu de prev?zut, dar care r?stoarn? morala omeneasc? format? timp de

milenii. ?i cu toate c? putem admite c? clonarea s-ar folosi оn scopuri

nobile, imagina?ia ne sugereaz? multe consecin?e grave ale acestei

opera?ii. Cartea «B?iatul din Brazilia» este doar un exemplu al unor astfel

de temeri ?i avertiz?ri.

E de la sine оn?eles c? dezvoltarea ?tiin?ei nu poate fi oprit?. Vor

trece cinci, zece sau chiar dou?zeci de ani ?i metoda de ob?inere a

copiilor genetice va deveni o realitate. De ce pericol e amenin?at?

omenirea dac? ea va fi оnmul?it? оn acest fel? Оn primul rвnd, ne putem

imagina c? din punct de vedere biologic ea va deveni destul de omogen? va

fi compus? dintr-un num?r mic de cloni оn compara?ie cu num?rul infinit de

individualit??i, care apar оn urma variabilit??ii combinative de оnmul?ire

sexual? a oamenilor. Aceste experimente vin оn contradic?ie cu procesul

natural al evolu?iei, ele frustreaz? oamenii de varietate biologic?.

Oamenii identici din punct de vedere genetic vor suferi de acelea?i boli ?i

pot peri оntr-o singur? or? din cauza unei epidemii, pentru c? pot avea

acelea?i defecte de imunitate. Se ?tie doar c? la gemenii univetelini

(copii genetice naturale), оn ontogenez? toate procesele fiziologice se

produc aproape sincronic, ei sufer? simultan de anumite boli, deseori mor

chiar la pu?in timp unul dup? altul.

Оn rвndul al doilea, trebuie s? recunoa?tem c? societatea compus? chiar

numai din personalit??i eminente, de exemplu, laurea?i ai premiului Nobel,

va fi mult mai «s?rac?» din multe puncte de vedere. Оn primul rвnd din

motiv c? un cerc limitat de tipuri genetice de oameni nu poate оnsu?i cele

peste 40 mii de profesii existente оn lume.

Savan?ii resping posibilitatea «form?rii» genetice a oamenilor nu numai

din motive sociale, ci ?i etice. Astfel de discu?ii au avut loc оn special

la «masa rotund?» a revistei «Voprosв filosofii», 1970, № 7, 8; 1971, № 12.

Iat? opiniile enun?ate la ea. Conform p?rerii lui A. Neifah, aceasta va

oferi posibilitatea cre?rii unor oameni foarte dota?i, care ar putea

contribui la accelerarea ritmului progresului tehnico-?tiin?ific, la

dezvoltarea culturii, artei ?. a. Metoda transplant?rii nucleelor aplicat?

la om ar permite men?inerea combina?iilor genetice programate, care apar

spontan ?i dispar odat? cu moartea acestor oameni. Conform acestui punct de

vedere, metoda nu schimb? nimic, ci doar p?streaz? ceea ce exist? deja, ea

m?re?te numai num?rul oamenilor foarte dota?i. Dar se isc?, оns?, o serie

de probleme sociale ?i etice. De exemplu, are oare dreptul femeia s? poarte

un copil, care, de fapt, nu este al ei? Cum s? fie educa?i astfel de copii

«gemeni»? Nu vom crea oare prin transplantarea nucleelor o elit? ?i nu va

conduce oare ea la substituirea oamenilor n?scu?i «оn mod obi?nuit»? A,

Neifah, considerвnd aceste temeri оntemeiate, conchide, оns?, c? ele pot fi

dep??ite, pentru c? e greu a hot?rо ce este mai r?u: a frвna progresul ori

a-i oferi lumii noi motive pentru оngrijor?ri?

Academicianul N. P. Dubinin a exprimat un punct de vedere opus celui

expus mai sus, afirmвnd c? aplicarea metodelor de selec?ie este absolut

lipsit? de perspectiv? оn ce prive?te solu?ionarea sarcinilor amelior?rii

genetice a omului. Oamenii sunt diferi?i din punct de vedere genetic. Dar

trebuie oare s? ne st?ruim s? nimicim aceast? varietate? Оncercarea de a

crea grupuri de oameni, care ar dispune din n?scare de capacit??i

intelectuale de mare valoare, ar avea drept consecin??, conform p?rerii lui

N. P. Dubinin, serioase tulbur?ri ale vie?ii sociale. Aceste grupuri

specializate biologic, indiferent de menirea lor, ar conduce, pe de o

parte, la crearea unei caste оnchise, iar pe de alta – la standartizarea

oamenilor. Dezvoltarea ?tiin?ei, a оncheeat N. P. Dubinin, este un proces

ireversibil.

A. Malinovschii a ocupat ?i el o pozi?ie diferit? de cea a lui A. Neifah.

El a declarat c? dac? cвndva ar deveni posibil? reproducerea gemenilor

geneticii, a «copiilor» ereditare ale oamenilor talenta?i, n-ar trebui s-o

facem. Observ?rile demonstreaz? c? oameni talenta?i sunt cu mult mai mul?i,

decвt ne imagin?m ?i ?tim noi, dar posibilit??ile lor se realizeaz? foarte

lent, chiar ?i оn cazurile favorabile. Оn prezent sarcina principal?, a

subliniat el, const? оn realizarea capacit??ilor poten?iale ale acestor

oameni.

A?a dar, punctul de vedere al lui A. Neifah nu este sus?inut de savan?i.

Nici pe departe nu-l оmp?rt??im nici noi, C?ci e imposibil a-?i imagina o

societate constituit? numai din muzicieni, poe?i, savan?i sau pictori,

oricвt de talenta?i ar fi ei.

Societatea poate progresa оn toate direc?iile, dac? se va reie?i din cea

mai vast? heterogenitate genetic? ?i social? a tuturor membrilor s?i. De

oameni dota?i e nevoie nu numai оn domeniul ?tiin?ei, artelor, culturii ?.

a. m. d. A fi un plugar bun, s? zicem, nu este mai pu?in onorabil decвt a

fi un constructor de rachete sau cor?bii cosmice. Profesia oamenilor de

cвmp, constructorilor de locuin?e, geologilor, ca ?i alte profesii au ?i

ele nevoie de talente. Ob?inerea оn mas? a celor din urm? prin metoda

transplant?rii nucleelor celulari, chiar fiind destul de rafinat?, ar

p?rea absolut de prisos. Dar numai natura, prin intermediul reproducerii

cunoscute a oamenilor, poate da na?tere unei diverse variet??i de

aptitudini ?i talente ale membrilor societ??ii.

J. Fletcer, teolog din Occident ?i specialist оn problemele eticii

medicale, consider? оntemeiat orice control genetic, deoarece el va izb?vi

omenirea de anomalii ?i boli genetice. Fletcer atac? cu vehemen??

«conservatorii» care propun s? fie interzise, oprite experimentele оn

domeniul ingineriei genice sau s? fie declarat un moratoriu cu privire la

ele. Оn cartea «Etica controlului genetic» el оncearc? s? dea o ripost?

acelora care acuz? adep?ii ingineriei genice ?i оnmul?irii clonale de

faptul c? distrug familia, dezumanizeaz? ?i depersonalizeaz? omul. Fletcer

afirm? c? reprezent?rile despre familie, om ?i via?? trebuie s? se schimbe

esen?ial, modific?ri respective trebuie s? sufere ?i morala. Se poate

ajunge la aceea, declar? Fletcer, c? vor fi puse la оndoial? chiar ?i

unele «adev?ruri» biblice. Unul din ele, «z?mislirea neprih?nit?», el o

consider? prototip al оnmul?irii clonice.

Anume aceasta , probabil, оl nelini?te?te оn primul rвnd pe Fletcer. Iat?

ce idee le ofer? el ascult?torilor s?i: fecioara Maria a fost prima femeie

asupra c?reia s-au f?cut experien?e de c?tre «reprezentan?ii laboratorului

ceresc». Astfel ?tiin?a de pe P?mвnt abia acum se apropie de cele care au

fost demult cunoscute de c?tre creatorul Universului.

Оn оncheiere expunem opinia cunoscutului specialist оn domeniul

geneticiii medicale N. P. Bocicov, opinie ce reflect? punctul de vedere al

majorit??ii savan?ilor: «...atвta timp cвt societatea nu va atinge un nivel

respectiv de dezvoltare ?i genetica nu va pune st?pвnire complect? asupra

genotipului omului, nu trebuie s? se produc? nici un fel de amestec оn

ereditatea lui».

17.3 Controlul genetic la om: pro ?i contra

Оn ultimii ani, datorit? elabor?rii metodelor de manipulare a celulelor

?i a embrionilor animalelor ?i a posibilit??ii de aplicare a acestora

asupra omului, оn Occident iau amploare noi abord?ri eugenice, ce ?in de

ideea amelior?rii omului. A luat na?tere neoeugenica, care predica forme

«umane» de transformare a eredit??ii omului, mai alee prin interven?ia

molecularo-genetic? оn genotipul s?u.

Se presupune c? omul care a fost supus ac?iunilor eugenice va corespunde

mai bine esen?ei sale: va fi mai dezvoltat din punct de vedere fizic ?i

intelectual, va avea un intelect creator superior, va fi mai bun, mai

sincer.

Aceste proiecte neoeugenice demonstreaz? esen?a lor lipsit? de sens atвt

din punct de vedere al concep?iei despre lume, cвt ?i din punct de vedere

metodologic, deoarece ele prezint? denaturat esen?a omului, orienteaz? spre

social-biologism. Ele trebuie respinse ?i din considerente etico-morale,

deoarece pun la оndoial? principalele valori ale existen?ei omului, cum ar

fi dragostea, sentimentele p?rinte?ti ?. a.

Se discut? mult ?i problema cu privire la admisibilitatea manipul?rilor

experimentale ale omului. Probleme etice deosebit de delicate ?i complicate

apar оn cazurile cвnd omului i se aplic? metodele controlului genetic,

adic? ce se poate ?i ce nu se poate face cu el.

Оn leg?tur? cu aceasta savan?ii din Occident propag? punctul de vedere

conform c?ruia practica controlului genetic are numai valoare ?tiin?ific?,

neglijвnd valorile sociale, umanitare ?i etice, ce ?in de aceasta .

O tratare original? a problemei eticii controlului genetic o g?sim оn

cartea lui P. Ramsei «Omul fabricat». Referindu-se la genetica lui G.

Meller, Ramsei afirm? c? r?mвne doar o singur? metod? de prevenire a

viitoarei catastrofe genetice, ?i «aceast? metod?, indiferent de faptul

dac? ne place sau nu, este metoda controlului consecvent al reproduc?iei

oamenilor».

Ramsei оnainteaz? dou? propuneri. Prima – ofensiv? direct? contra

muta?iilor genetice d?un?toare prin inter-mediul «chirurgiei genetice»

asupra genelor care s-au modificat periculos. El consider? c? nu e departe

timpul cвnd aceasta va fi realizat? de eugenica «preventiv?» sau

«negativ?». Cum numai omul va fi оn stare s? substitue o gen? «proast?» cu

una «bun?» va apare posibilitatea cre?rii unui program al eugenicei

«pozitive» sau al perfec?ion?rii genetice «progresiste». Оn a doua

propunere Ramsei о?i concentreaz? aten?ia asupra fenotipului omului, avвnd

оn vedere «controlul eugenic dirijat al na?terilor», «selec?ia p?rin?ilor»,

«alegerea embrionilor» оn procesul de reproduc?ie a omului.

Precum vedem, Ramsei admite posibilitatea unui sever control etic numai

cвnd e vorba de morala uman?, respectвndu-se doar «libertatea voin?ei» ?i

«libertatea gвndirii».

La cel?lalt pol se situeaz? concep?iile acelora care se opun categoric

oric?rui amestec оn genetica omului, care condamn? aceast? orientare

?tiin?ific? ca fiind amoral?, periculoas? pentru neamul omenesc ?i de

aceea, zic ei, ea trebuie s? fie interzis? оn mod categoric. Aceast? opinie

e sus?inut?, de regul?, de oamenii care-s departe de ?tiin??.

Cea mai r?spвndit? ?i mai influent? este pozi?ia sus?inerii оn principiu

a ideii controlului genetic, dar cu anumite restric?ii etice.

S? examin?m unele domenii ale geneticiii medicale оn care aplicarea

metodelor controlului genetic este absolut necesar?. Din ele fac parte:

tratamentul intrauterin оn etapele tвrzii de graviditate; оns?mвn?area

artificial? оn cazurile de sterilitate a b?rbatului, precum ?i la alegerea

sexului viitorului copil; fecundarea ?i cre?terea оn eprubet? a ovulelor

pentru transplantarea embrionului оn uterul femeii ce sufer? de

impermeabilitatea trompelor; interven?ia chirurgical? оn cazul unor

sindromuri cromozomice ale f?tului.

Bolile eviden?iate la f?t se trateaz?, de obicei, cu medicamente, fiind

administrate оn organismul mamei. Galactozemia (tulburarea metabolismului

glucidic), boal? ereditar?, se trateaz? prin diet?, care exclude lactoza,

iar aciduria metilmolonic? – prin injectarea intramuscular? a vitaminei

B12.

Оn anul 1961 pentru оntвia oar? s-a reu?it diagnosticarea intrauterin? ?i

tratamentul incompatibilit??ii Rezus a mamei cu f?tul. Este deocamdat?

singurul caz de substituire intrauterin? a sвngelui la f?t.

Оns?mвn?area artificial? se practic? pe larg ?i permite multor familii

sau femei singure s? aib? copii. Pe lume tr?iesc sute de mii de oameni,

care au fost concepu?i оn urma оns?mвn??rii artificiale. Necesitatea re-

curgerii la aceast? metod? ?ine оn primul rвnd de sterilitatea so?ului sau

de existen?a unui defect ereditar. Sterilitatea b?rba?ilor constituie

10–15% din cazurile lipsei de copii. De aceasta sufer? aproximativ 10% din

perechile conjugale.

Se practic? atвt оns?mвn?area cu sperm? proasp?t?, cвt ?i cu sperm?

congelat?. Tehnica congel?rii le-a permis b?rba?ilor ce au o cantitate

insuficient? de sperm? s-o acumuleze оn cantitatea suficient? pentru a se

realiza оns?mвn?area eficace, adic? pentru a avea copii.

Оns?mвn?area artificial? le permite p?rin?ilor s? aleag? sexul viitorilor

lor copii. Tehnica acestei metode const? оn separarea spermei prin

centrifugare, desp?r?ind spermatozoizii, care poart? cromozomii X ?i

genereaz? na?terea feti?elor, de spermatozoizii cu cromozomii Y, care

genereaz? na?terea b?ie?ilor. Spermatozoizii necesari sunt introdu?i оn

ovulul extras оn prealabil din uter ?i p?strat оntr-un mediu special.

Ovulul fecundat оn felul acesta este оntors iar??i оn uter, unde trece

toate etapele de dezvoltare, pвn? la na?terea copilului.

Pentru prima dat? programarea sexului copilului a fost efectuat? оn SUA,

iar оn anul 1986 a fost ob?inut оn Italia ?i Japonia. Savan?ii consider? c?

metoda poate fi aplicat? atunci cвnd trebuie evitate unele boli

congenitale, ca hemofilia, care se transmite prin ereditate numai fiilor.

?tiin?a a fixat ziua primului caz de na?tere a unui copil conceput оn

eprubet? – 25 iulie anul 1978. Оn aceast? zi оn ora?ul englez Oldhem a

ap?rut pe lume o feti?? Luiza. Mama ei, Lesli Brown, оn vоrst? de 31 de

ani, nu putea avea copii din cauza impermeabilit??ii trompelor. Ea a

acceptat propunerea tвn?rului medic P. Steptou de la spitalul din Oldhem ?i

a cunoscutului embrionolog R. Edvards de la Universitatea Chembrij, care i-

au propus s? оncerce o fecundare artificial?. Cu ajutorul laparoscopului

(aparat pentru examinarea vizual? a cavita?ii corpului), medicii au ales

foliculul potrivit a c?rui dezvoltare a fost stimulat? оn prealabil cu

hormoni, apoi оn el s-a injectat un ac ?i s-a absorbit con?inutul lui

оmpreun? cu ovulul. Ovulul a fost fecundat оntr-un mediu nutritiv cu sperma

so?ului ?i dup? o cultivare de dou? zile ?i jum?tate morula precoce

(embrionul la etapa de 8 blastomeri) a fost introdus? оn uterul mamei.

Implantarea a trecut cu succes.

La s?pt?mвna a 16-ea de graviditate s-a efectuat diagnosticul prenatal al

cromozomilor f?tului ?i s-a constatat c? se dezvolt? normal. La vвrsta de 7

luni f?tul s-a n?scut, efectuвndu-se o opera?ie cezarian?. Astfel a ap?rut

pe lume o feti?? cu o greutate de 2400 grame. Fiind оntrebat? dac? ar

accepta o nou? opera?ie, Lesli Braun a r?spuns afirmativ: atвt de mare i-a

fost fericirea de a deveni mam?.

Aceast? metod? de tratare a sterilit??ii a оnaintat, ca ?i fecundarea

artificial?, o serie de probleme de ordin juridic ?i moral. Оn Anglia au

ap?rut articole оn care se punea оntrebarea: poate oare copilul conceput

din game?ii altor donatori, nu a propriilor s?i p?rin?i, considerat ca

legal? Atвt timp cвt juri?tii ?i sociologii erau preocupa?i de aceast?

problem?, au mai fost concepu?i оn acela?i fel, s-au dezvoltat ?i s-au

n?scut оnc? 20 de copii. Recordul оn acest caz оi apar?ine Australiei – 13

na?teri: 8 feti?e ?i 5 b?ie?i.

Na?terea Luizei Braun, precum ?i a celorlal?i copii care au tr?it cвteva

zile оn afara mediului natal au fost evenimente ce au deschis o er? nou? nu

numai оn medicin?, ci ?i оn sferele eticii, moralei, problemelor sociale, a

progresului tehnico-?tiin?ific оn genere. S-a f?cut un pas, care a deschis

un cвmp larg de activitate ?i de cercetare a tainelor na?terii omului. Nu-i

de mirare, C?ci оn jurul acestei probleme s-au aprins discu?ii aprige:

reprezentan?ii religiei sunt foarte irita?i, mul?i savan?i manifest?

оngrijorare. Este destul s? ne imagin?m, bun?oar?, оn ce situa?ie delicat?

ar nimeri savan?ii, dac? s-ar descoperi c? copiii n?scu?i оn felul acesta

au diverse defecte sau sufer? de tulbur?ri serioase, provocate de

dezvoltarea lor embrionar? atвt de neobi?nuit?. Dac? medicina n-a g?sit

оnc? mijloace cardinale pentru eliminarea din fondul genetic al omenirii a

defectelor genetice cunoscute, oare nu va cre?te num?rul lor?

Vestitul embrionolog A. Mac Loren, membru al societ??ii regale a Marii

Britanii, luвnd cuvвntul la ?edin?a de оncheiere a Congresului

interna?ional al biologilor, ce a avut loc оn ora?ul Bazel, august 1981, a

men?ionat оn leg?tur? cu cele expuse mai sus c? problema natalit??ii este

foarte complicat? ?i c? nu poate fi rezolvat? decвt pe calea manipul?rilor

chirurgicale cu embrionii. De aceea nu trebuie s? pun? obstacole оn calea

solu?ion?rii ei.

Aceast? opinie a lui A. Mac Loren poate fi acceptat? f?r? rezerve atunci

cвnd e vorba de sterilitatea femeii ce nu poate fi vindecat? prin nici o

alt? metod?. Dar, dup? p?rerea noastr?, altfel trebuie tratate оncerc?rile

acelora ce vor s? оndrept??easc? na?terea copiilor prin aceast? metod?

Atunci cвnd ea nu este absolut necesar?. O vedet? de cinema, de exemplu, nu

dore?te s?-?i strice talia din cauza gravidit??ii. Sau o doamn? bogat? nu

dore?te s? se оmpov?reze ?i las? aceast? «munc?» original? pe sama slugii,

limitвndu-se doar la acordarea оn «fondul reproducerii» a ovulului s?u.

Acest ovul poate fi fecundat artificial de celulele sexuale ale b?rbatului

ei sau, dac? nu-l are, de sperma unui donator ales special оn acest scop.

Aceste lucruri nu-s un rod al fanteziei, c?ci anume a?a procedeaz? de

acum multe femei оn SUA. Femeile negre s?-race sunt gata оntotdeauna pentru

dolari s? joace rolul de mediator, de incubator viu ?i s? produc? copii

str?ini pentru st?pвnele lor albe. Оntr-o emisiune a televiziunii centrale

a fost prezentat? o convorbire cu una dintre aceste mame adoptive. La

оntrebarea ce simte cвnd poart? un copil str?in, ea a r?spuns f?r? a ?ov?i:

nimic, a?a mi-i meseria, doar nu este copilul meu!

Astfel chiar un sentiment atвt de puternic, precum e maternitatea,

pierde orice sens pentru femeile gravide care poart? un f?t str?in. Una

dintre cele mai intime ?i sacre func?ii ale organismului feminin se

transform? оntr-o simpl? meserie. Acest lucru nu poate fi оndrept??it nici

?tiin?ific, nici moral, nici etic ?i este apreciat ca imoral ?i antiuman.

17.4 Ereditatea patologic? ?i criminalitatea

Оn sfвr?it trebuie s? ne mai oprim asupra unei probleme de importan??

social?: interdependen?a criminalit??ii cu ereditatea patologic?. Problema

este foarte contradictorie, ?i adesea ea este interpretat? foarte divers.

Caracterul criminal este un fenomen biologic sau social? ?i pentru c? nu

exist? un r?spuns univoc la aceast? оntrebare ea trebuie examinat? paralel

cu cea a esen?ei omului. Ce este omul, o fiin?? biologic? sau social??

Discu?iile оn aceast? tem? continu? pвn? оn prezent. Totu?i, оn ultimul

timp majoritatea savan?ilor ?i filozofilor au ajuns la o p?rere unic?: omul

este o fiin?? biosocial?. Dac? este a?a, atunci trebuie s? c?ut?m ?i s?

g?sim cauzele concrete ale faptelor sale оn fiecare situa?ie concret?.

Vom aduce cвteva exemple. Оn cartea lui G. Grigoriev ?i L. Marhasev «Cum

s? devii inteligent», L„ 1973, se men?ioneaz? c? a fost descoperit

«dosarul» unei familii unice оn felul ei – al familiei Iucche. Pe parcursul

a 75 de ani 200 din cei 870 de membri ai ei au devenit ho?i ?i uciga?i, 90

– prostituate, 280 aveau defecte fizice ?i psihice, 300 de copii s-au

n?scut mor?i. Se isc? оntrebarea: nu e oare asta o dovad? c? exist? anumite

«gene ale criminalit??ii»?

Cunoscutul geneticiian V. P. Efroimson a analizat cercet?rile din SUA,

Japonia ?i din cвteva ??ri din Europa Occidental?, efectuate pe parcursul a

40 de ani, s-au studiat cвteva sute de perechi de gemeni ?i s-a clarificat

c? оntre gemenii univitelini - criminali concordan?a alc?tuie?te 63%, pe

cвnd оntre cei heterovitelini – numai 25%.

Savan?ii examineaz? cauzele actelor criminale оn dependen?? de unele

anomalii cromozomice. Dup? cum am mai men?ionat, se cunosc cвteva anomalii

cariotipice, ce contribuie la comportamentul criminal: b?rba?ii cu

cariotipurile XXY ?i XYY, sunt mai mult predispu?i la infrac?iuni decвt cei

obi?nui?i XY. Acest lucru оl confirm? ?i datele aduse оn cartea lui N. P.

Dubinin, I. I. Carpe? ?i V. N. Cudreav?ev «Genetica, comportamentul,

responsabilitatea». M., 1982. Оn ea au fost generalizate cercet?rile

efectuate оn lumea оntreag? cu privire la interdependen?a criminalit??ii cu

ereditatea patologic?. Au fost studia?i 100 mii de oameni. Rezultatele

arat? c? printre oamenii care nu s-au compromis, frecven?a acestor

cariotipuri alc?tuie?te оn mediu 0,1%, printre criminalii normali din punct

de vedere psihic – de 3,5 ori mai mult, iar printre bolnavii psihici cu

comportament antisocial – de 6,6 ori mai des. Aceast? frecven?? este

deosebit de caracteristic? pentru b?rba?ii cu sindromul Klinefelter (XXY).

Copiii cu acest sindrom se оntвlnesc cu o frecven?? de 1 la 450 de b?ie?i,

iar la examenul medical al contingentului de b?rba?i deficien?i mintal,

care se afl? оn institu?iile medicale speciale, frecven?a acestui sindrom

spore?te: 1 la 100. Printre criminalii deficien?i mintal num?rul acestor

bolnavi este оnc? mai mare: 1 la 50. Fenomene asem?n?toare sunt

caracteristice ?i pentru bolnavii cu sindromul Daun, atвt pentru b?rba?i,

cвt ?i pentru femei.

Copiii cu anomaliile cromozomice indicate mai sus sufer? de tulbur?ri

func?ionale ale sistemului nervos ?i deficien?? mintal? evident?.

Statistica arat? c? multe defecte ale aparatului genetic al omului pot

influen?a оntr-o anumit? m?sur? asupra comportamentului lui agresiv. De

aceea diagnosticarea intrauterin? este foarte necesar?.

Оnseamn? oare aceasta c? trebuie s? se introduc? controlul genetic

for?at al femeilor gravide, pentru a se eviden?ia ?i a se extirpa, de

exemplu, embrionii cu garnitura de cromozomi X((, care se consider?

deosebit de r?spвndit? printre persoanele ce s?vвr?esc crime, recurgвnd la

violen??? «Se poate оntвmpla oare, – оntreab? sociologul american A.

Et?ioni,– c? оn curвnd va veni acea zi cвnd societatea va exercita presiuni

asupra p?rin?ilor ?i le va cere s? supun? avort?rii copiii lor «criminali»

care оnc? nu s-au n?scut?»

Fiind оntrebat de ce un om se abate cu u?urin?? de la calea dreapt? ?i

este оn stare s? devin? infractor, iar altul nu devine, chiar оn cele mai

grele оmprejur?ri, cunoscutul geneticiian Iu. A. Cherchis d? un singur

r?spuns: pentru c? to?i oamenii sunt diferi?i – ?i nu din ziua na?terii,

dar оnc? din momentul cвnd au fost concepu?i. Fiecare are genotipul s?u, pe

baza c?ruia , оn interac?iune cu mediul, i se dezvolt? particularit??ile,

inclusiv cele ale psihicului. Desigur, nu exist? gene ale «criminalit??ii»

?i ale «bun?cuviin?ei», precum nu exist? gene ale inteligen?ei sau

prostiei, egoismului sau altruismului, blвnde?ii sau r?ut??ii ?. a.

Particularit??ile comportamentului omului оn mare parte sunt determinate

genetic, iar formarea ?i dezvoltarea lor depinde de mediul social. Exist?

infractori asupra c?rora educa?ia nu influen?eaz?. Оn aceste cazuri trebuie

cercetate particularit??ile biosociale ale infractorului, pentru a alege

m?surile educative ?i de pedeaps? eficiente ?i obiective din punct de

vedere social.

Оn diferite ?ari se efectueaz? experimente оn domeniul ingineriei

genetice, ?inвndu-se cont de perspectivele aplic?rii ei la oameni, ?i care

pot fi realizate treptat pe m?sura dezvolt?rii ?tiin?ei ?i a societ??ii,

economiei ?i culturii ei pe m?sura form?rii omului nou, a cre?terii

con?tiin?ei sale, оn sferele social? ?i etic?, оn rela?iile de familie ?.

a. Aceste experimente sunt de esen?? profund umanist? ?i sunt subordonate

principiului superior al societ??ii noastre – binelui omului, dezvolt?rii

lui libere ?i multilaterale.

Bibliografie:

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15