Современная генетика

Современная генетика

alege un num?r egal de vaci ?i de tauri. Оn acest caz num?rul de varia?ii

posibile va fi egal cu 2500 (50(50), aceea ce este incomparabil mai mult

decвt оn primul caz. Оn schimb, оn acest caz num?rul urma?ilor va fi mai

mic: оntr-o singur? genera?ie se vor na?te numai 50 de vi?ei. Ei vor

prezenta diferite combina?ii ereditare, realizate de amвndoi p?rin?ii, iar

o astfel de popula?ie va avea un grad mai mare de adaptabilitate la mediu

?i, prin urmare, va avea o evolu?ie mai avantajoas? оn compara?ie cu prima.

De aici reiese c? diferen?ierea popula?iilor de organisme in dou? sexe are

un important rol biologic.

5.2 Mecanismele biologice de determinare a sexului

Orice popula?ie оn forma sa tipic? este constituit? din indivizi de sex

?i vвrste diferite.

No?iunea de sex provine de la latinescul «seco» ceea ce оnseamn?

«despart». Sexul prezint? o comunitate de caractere ?i оnsu?iri ale

organismului ce asigur? reproducerea descenden?ei ?i transmiterea

informa?iei genetice urm?toarei genera?ii prin intermediul game?ilor. De

obicei caracterele ce determin? dimorfismul sexual se оmpart оn primare ?i

secundare.

C?tre caracterele primare apar?in toate particularit??ile morfologice ?i

fiziologice ale organismului care condi?ioneaz? formare a game?ilor ?i

contopirea lor оn procesul fecunda?iei. C?tre cele secundare apar?in a?a

particularit??i ale organismului care nemijlocit nu particip? оn procesele

de gametogenez? ?i fecunda?ie insa in mod indirect condi?ioneaz?

оmperecherea indivizilor de diferite sexe ?i оnmul?irea lor. Acestea pot fi

aripioarele оnot?toare la pe?ti, colora?ia penajului la p?s?ri, glandele

mamare la mamifere etc.

La unele specii de animale se deosebesc ?i caractere limitate de sex,

informa?ia genetic? despre care o poseda ambele sexe, оns? manifestarea lor

se produce numai la unul dintre acestea, de exemplu productivitatea de

lapte la taurine sau de ou? la g?ini. Exist? ?i a?a numitele caractere

cuplate cu sexul, care se transmit specific «cruce оn cruce», de la mam? la

fiu ?i de la tat? la fiic?, dat fiind faptul c? genele ce le determin? sвnt

localizate оn cromozomul X ?i care nu au analogul lor оn cromozomul Y.

C?tre acestea apar?in culoarea ro?ie a ochilor ?i galben? a corpului la

drosofil? daltonismul ?i hemofilia la om etc.

Avвnd оn vedere c? caracterele cuplate cu sexul se transmit altfel decвt

cele autosomale, c? frecven?ele lor оn popula?ii se determin? dup? alt

principiu ?i, оn general, c? dimorfismul sexual joac? un rol important оn

multe procese ce controleaz? structura genetic? a popula?iilor, ar fi

necesar s? facem o privire retrospectiv? asupra celor mai r?spвndite

mecanisme de determinare a sexului. Оn primul rвnd trebuie de men?ionat c?

existen?a a dou? sexe asigur? sporirea variabilit??ii genetice din contul

recombina?iilor, iar indivizii ap?ru?i prin оnmul?irea sexuat? au mai multe

avantaje оn lupta pentru existent?. Sporirea fondului variabilit??ii

ereditare intensific? selec?ia natural? , o face mai efectiv?. Totodat?

existen?a a dou? sexe condi?ioneaz? izolarea reproductiv? ce favorizeaz?

apari?ia speciilor noi, deci оnlesne?te ?i progresul evolutiv.

Оn dependen?? de momentul determinarii sexului оn ontogenez? se deosebesc

3 grupe de organisme:

1 - cu determinare progamic?; determinarea se produce pвn? la fecunda?ie.

C?tre aceast? grup? apar?in formele heterogametice, femelele c?rora

formeaz? dou? tipuri de ovule: mai mari, din care dup? fecunda?ie apar

femele, ?i cu dimensiuni mai mici din care apar masculi. Acest tip de

determinare a sexului e caracteristic, de exemplu, pentru Phyloxera.

2 – singamic?; sexul se determin? оn procesul fecunda?iei. C?tre acest

tip apar?in majoritatea organismelor: pe?tii, p?s?rile, mamiferele ?. a.

3 – epigamic? (metagamic?); determinarea are loc dup? fecunda?ie, оn

timpul diferen?ierii embrionare. E tipic? pentru viermele de mare Bonellia

viridis, la care femelele sunt de dimensiuni mari, iar masculii - foarte

mici paraziteaz? оn ele ?i le fecundeaz?. Larvele care apar ?i plutesc

liber оn ap? se transform? оn femele, iar cele care se aga?? de trompa

femelei - оn masculi. оn cazul cвnd o astfel de larv? este оnl?turat? de la

femela-mamв si se dezvolt? separat, ea devine intersex. Din punct de vedere

evolutiv acest tip, probabil, este cel mai primitiv ?i depinde mai mult de

condi?iile mediului. Nu este exclus c? оn aceste cazuri femela secret?

anumi?i «mediatori» care activeaz? preponderent genele ce controleaz?

diferen?ierea sexului mascul, ?i astfel ea regleaz? propor?ia indivizilor

de ambele sexe оn popula?ia local?.

5.3 Mecanismul cromozomial de determinare a sexului

Оn celelalte cazuri de singamie sex-ra?io e determinat de mecanismul

cromozomial ?i este egal cu 1:1. Acest raport ne aminte?te segregarea la

оncruci?area. monohibrid? de analiz?, cвnd unul dintre p?rin?i este

heterozigotat, iar cel?lalt homozigotat dup? alelele recesive:

( Aa x ? aa

(

2 Aa : 2 aa

1 1

Deci, dac? raportul dintre cele dou? sexe este de 1:1, оnseamn? c? unul

dintre p?rin?i dup? con?inutul cromozomilor sexuali trebuie s? fie

homogametic (s? formeze numai un tip de game?i), iar cel?lalt -

heterogametic (s? produc? dou? tipuri de game?i).

Cercet?rile citologice au demonstrat, c? la genul de plo?ni?e Protenor o

jum?tate dintre spermatocite con?ine 7 cromosomi, iar alta numai 6.

Cromozomul оn plus a fost numit X. La alt gen de plo?ni?e Lygaeus toate

spermatocitele con?ineau cвte 7 cromozomi, оns? unul dintre ei se deosebea

atвt dup? form?, cвt ?i dup? dimensiuni, de acea el a fost numit y -

cromozom. Ovulele la ambele genuri tot con?ineau cвte 7 cromozomi, inclusiv

cromozomi - X. Perechea de cromozomi dup? care se deosebeau оntre ei

masculul ?i femela ?i care determin? sexul au fost numi?i de c?tre E.

Wilson оn 1908 cromozomi sexuali. Deci оn ambele cazuri un sex va fi

homogametic (XX), iar altul - heterogametic (XO sau XY) ?i оn ambele

cazuri segregarea dup? sex va fi оn raport de 1:1 dup? cum urmeaz?:

( XX x ? XO ( XX x ? XY

( (

2 XX : 2 XO 2 XX : 2 XY

1 1 1 1

Cercet?rile ulterioare au demonstrat c? sexul heterogametic poate fi nu

numai cel mascul, ci ?i cel femel. Astfel, prin analiza genetic? s-a

constatat c? la p?s?ri (g?ini) sexul femel este heterogametic. Оns?

morfologia cromozomilor nu era оnc? studiat? de aceea sa propus ca ei s?

fie оnsemna?i prin Z (оn loc de X) ?i W (оn loc de Y). Actualmente, cвnd s-

a constatat c? Z ?i W- cromozomii prin nimic func?ional nu se deosebesc de

cromozomii X ?i Y, aceast? semnifica?ie a lor nu se mai e оn seam?.

Generalizвnd datele cunoscute оn literatur? se pot eviden?ia patru tipuri

оn determinismul sexului:

1 - tip Drosophyla: (XX ; ?XY

E caracteristic pentru majoritatea speciilor: mamifere, inclusiv omul;

diptere (Drosophyla), unele specii de pe?ti s. a.

2 - tip Protenor: (XX; ?XO

ortoptere (greierii de cвmp), libelule, unele mamifere (cangur) ?. a.

3 tip - Abraxas : (XY; ?XX

p?s?ri (g?ini), tвrвtoare (?arpi), pe?ti, fluturi (vierme de m?tase) ?.

a.

4 - tip Lygaeus: (XO; ?XX

tвrвtoare (?opвrle), amfibieni (broa?te), fluturi (molii) etc.

Оn cazuri de partenogenez? determinismul sexual difer? de aceste tipuri

de baz?. Astfel, la albine regina poate depune atвt ou? fecundate, cвt ?i

ne fecundate. Din primele se dezvolt? albinele lucr?toare – (2n = 32, iar

din celelalte - trвntori: ?n=16.

Mecanismele determinismului sexual la plante sunt mai pu?in cunoscute ?i

cu mult mai dificil? este studierea lor. Aceasta se datore?te оn primul

rвnd faptului c? multiplele gene ce determin? sexul sunt localizate

preponderent оn autozomi. Diversitatea modurilor de оnmul?ire a plantelor

fac оnc? mai dificil? analiza genetic? a acestor mecanisme. Devierea оn

raportul segreg?rii dup? sex e obi?nuit? pentru toate speciile cu

determinare fenotipic? a acestuia. Astfel, la Arisaema japonica din bulbi

mari se dezvolt? plante cu flori feminine, iar din cei mici - plante cu

flori masculine.

Problema. despre sex-ra?io la plante poate fi pus? оn aceea?i form? ca la

animale numai оn dou? cazuri: la plantele dioice ?i la cele monoice

unisexuate. Dup? datele lui Westergaard (1958) mecanismul cromozomic e bine

cunoscut la pu?ine genuri de plante, printre care:

Canabis - (XX; ?XY

Fragaria - (XY; ?XX

Valisneria - (XX; ?XO ?.a.

Оn оncheierea acestui capitol trebuie de men?ionat, c? tot mai mult se

acumuleaz? date ce m?rturisesc despre natura bisexuat? a indivizilor unor

specii, ceea ce contravin teoriei despre rolul absolut al cromosomilor X ?i

Y оn determinarea sexului. Оnc? оn anul 1921 K. Bridges, studiind

am?nun?it dimorfismul sexual la Drosophyla a observat diferite forme de

trecere de la un sex la altul, numindu-le intersexe. El a descris ?i multe

cazuri de supersexe - super-femele ?i supermasculi, la care organele

reproductive erau hipertrofiate, оns? indivizii ca atare sterili. Studiul

citologic al indivizilor intersexuali a demonstrat o varia?ie vast? оn

coraportul dintre num?rul cromozomilor - X ?i a garniturilor de autozomi. S-

a constatat urm?toarea legitate: cu cвt indicele sexual X/A este mai mare,

cu atвt mai mult sunt exprimate caracterele femelei, ?i invers. De aici

reiese, c? sexul la Drosophyla este determinat de bilan?ul оntre cromozomii

- X ?i autozomi. Deci sexul prezint? un caracter poligenic, plurifactorial.

Genele, ce determina sexul femel sunt localizate оn cromozomul X, iar cele

ce controleaz? sexul mascul – оn autozomi.

5.4 Determinarea sexului la om

Determinarea sexului la om are loc оn corespundere deplin? cu mecanismul

cromozomal. Reie?ind din formula mecanismului cromozomal, sexul copilului

va depinde оnainte de toate de tat?, dat fiind faptul c? unirea diferi?ilor

lui game?i (X ?i Y) cu game?ii X ai mamei va pune оnceputul dezvolt?rii fie

a unei feti?e (XX), fie a unui b?ie?el (XY).

Teoretic, reie?ind din aceast? formula, ar trebuie s? se nasc? un num?r

egal de feti?e ?i b?ie?i. Statistica demonstreaz?, оns?, c? mai des se

nasc, totu?i , b?ie?i. Iat? cвteva exemple.

Оn momentul concep?iei se formeaz? aproximativ de o dat? ?i jum?tate ori

mai mul?i embrioni-b?ie?i decвt embrioni-feti?e. Dar оn primele luni de

sarcin? mor de 2-3 ori mai mul?i embrioni-b?ie?i, raportul dintre num?rul

de b?ie?i ?i feti?e n?scu?i mor?i este egal cu 125: 100, iar mortalitatea

infantil? este ?i ea mai ridicat? la b?ie?i.

Оn momentul na?terii raportul dintre num?rul de feti?e ?i b?ie?i e de 100

la 106. Spre vвrsta de 18 ani num?rul de fete ?i b?ie?i se echilibreaz?

(оnceputul alegerii miresei ?i a mirelui!). Spre vвrsta de 50 de ani la 100

de femei revin 85 de b?rba?i, iar la 85 do ani la 100 de b?trвnele revin

numai 50de b?trвni. A?a stвnd lucrurile, mai r?mвne de v?zut care este,

totu?i , sexul tare: sexul feminin este astfel nu numai frumos, ci ?i tare!

?i, totu?i , de ce se nasc mai mul?i b?ie?i? Cromozomul Y este оntrucвtva

mai mic decвt cromozomul X. Mult timp, оns?, nu s-a ?tiut dac? aceast?

deosebire оntre spermatozoizii «masculini» ?i «feminini» se r?sfrвnge

asupra aspectului lor.

Abia relativ recent, prin aplicarea unor metode perfec?ionate de

microscopie, s-a putut stabili c? exist? оntr-adev?r dou? variet??i de

spermatozoizi: unii au capul mic ?i rotund, iar la al?ii el este mai mare

?i u?or alungit. Biologul american L. ?ettlz a f?cut presupunerea c?

cromozomii Y sunt localiza?i оn spermatozoizii cu capul mai mic. Ei au o

mai mare vitez? de deplasare, de aceea ajung mai repede оn ovuli, ?i se

concep mai mul?i b?ie?i.

Trebuie remarcat faptul c? raportul de sex la nou-n?scu?i depinde ?i de

vвrsta mamei. Astfel, mamele оn vвrst? de 18-22 de ani nasc 100 de fete la

125 de b?ie?i, iar mamele оntre 38 ?i 42 de ani-100 de fete la 90 de

b?ie?i. Dup? toate probabilit??ile aceast? legitate este condi?ionat? de

modificarea, оn leg?tur? cu vвrsta, a mediului fiziologic ?i biochimic al

organismului feminin. Cele mai mic devieri оn direc?ia cre?terii sau

mic?or?rii acidit??ii, a alcalinit??ii ?. a. m. d. pot duce la crearea de

condi?ii care s? avantajele spermatozoizii de un tip ?i s?-i dezavantajeze

pe cei de alt tip.

Referitor, оns?, la mortalitatea ridicat? оn rвndul indivizilor de sex

masculin, fenomen propriu nu numai speciei umane, dar ?i majorit??ii

reprezentan?ilor lumii animale, putem construi doar ipoteze. Dar ne

оndoielnic este c? precump?nirea оn momentul concep?iei ?i оn cel al

na?terii a num?rului de indivizi masculini are o important? valoare

adaptiv?, care vine s? compenseze viabilitatea lor mai mic? ?i s? asigure o

egalitate numeric? оntre sexe anume c?tre momentul atingerii matur?rii

sexuale. La mamifere sexul masculin reprezint? partea activ? a speciilor

?i, оn consecin??, mortalitatea оn rвndul masculilor, ca urmare a luptelor

pentru supravie?uire dintre ace?tia, este mai ridicat? ca la femele.

La om sexele masculin ?i cel feminin sunt clar diferen?iate atвt оn ce

prive?te caracterele primare, cвt ?i cele secundare.

Dar uneori se оntвlnesc indivizi, care posed? caractere sexuale proprii

ambelor sexe (bisexuali). Grecii, care vedeau оn astfel de fiin?e o

оmbinare a b?rb??iei lui Hermes ?i a feminit??ii Afroditei, i-au numit

hermafrodi?i.

Adev?ratul hermafrodit ar trebui s? posede organele necesare pentru a se

autofecunda ?i, deci, s? fie оn acela?i timp ?i mam?, ?i tat?. Dar

organisme cu astfel de tr?s?turi anormale nu sunt cunoscute.

Ceva mai des se оntвlnesc indivizi numi?i pseudohermafrodi?i: la 1000 de

persoane revine 1 pseudohermafrodit. Ace?tia-ni?te intersec?i - sunt

оnzestra?i cu caractere sexuale secundare proprii ambelor sexe, caracterele

sexuale primare fiind distincte. Iat? cвteva exemple.

Оn 1935, оn timpul Jocurilor Olimpice, mare a fost surpriza pe care au

tr?it-o arbitrii, cвnd au aflat c? оnving?toarei оn proba de 800 m pr?ntr'o

interven?ie chirurgical? i-a fost redat? natura masculin?. Un an mai tвrziu

o atlet? de frunte din Anglia, recordman? la aruncarea discului, оn

rezultatul opera?iei a fost trecut? de asemenea оn categoria b?rba?ilor.

Оntr-un alt caz un sergent al armatei poloneze s-a dovedit a fi femeie ?i

apoi a n?scut un copil.

Оn celulele hermafrodi?ilor, de regul?, exist? doi cromozomi X, iar pe

unul din ei este fixat un fragment de cromozom Y. Dup? opinia savantului

american S. Voctel, aceasta nu este singura cauz? a hermafroditismului.

Nu este exclus c? оn anumite condi?ii factorii de mediu pot ac?iona оn

a?a fel asupra genelor cromozomului X, оncвt ele оncep s? determine unele

dintre caracterele proprii sexului masculin. Drept exemplu poate servi

boala de natur? cromozomal? numit? «feminizare testicular?» ?i manifestat?

prin fenomenul cвnd individul este femeie dup? aspectul exterior ?i b?rbat

dup? structura intern?. De aceast? boal? sufer? fiecare a 2000-ea femeie cu

genotipul XY. O astfel de femeie se poate c?s?tori f?r? ca so?ul s?-?i

poat? da sama de adev?rata ei identitate. Singurul simptom evident al

st?rii sale anormale o constituie sterilitatea. O astfel de femeie a fost

regina englez? Elizabet I, care, de?i n-a manifestat indiferen?? fa?? de

b?rba?i, totu?i, n-a avut copii.

Dar se poate prezice sexul viitorului copil? S-a dovedit c? se poate.

Astfel, savantul polonez F. Benendo a observat c? exist? o anumit? leg?tur?

оntre sexul viitorului copil ?i momentul concep?iei. Drept baz? pentru

aceast? constatare au servit datele pe care Benendo le-a ob?inut оn urma

anchet?rii a circa 40 mii de femei gravide ?i perechi conjugale. A ie?it la

iveal? o legitate curioas?. Astfel, dac? momentul concep?iei coincidea cu

ziua ovula?iei, cвnd ovulul matur este eliminat de ovar (de regul?, aceasta

se оntвmpl? оn a 12-14-ea zi de la оnceputul ciclului menstrual) оn 86,6%

se n??tea b?iat. Dac?, оns?, actul sexual se produce cu 4 zile mai devreme

оn 84,7% de cazuri se n??teau fete.

Pe baza acestei legit??i Benendo a prezis la 11 perechi conjugale sexul

viitorului copil ?i a gre?it numai оntr-un singur caz, iar la alte 11

perechi, care urmau indica?iile savantului, s-au n?scut copii anume de

sexul de care au dorit.

Dar cercet?rile savantului polonez nu s-au bucurat de apreciere. Ele nu

aveau o baz? riguros ?tiin?ific?, iar la оntrebarea prin ce se explic?

legitatea remarcat? Benendo n-a putut r?spunde.

Оntre timp experien?ele lui ?ettlz (despre care am pomenit) au demonstrat

c? spermatozoizii «feminini» sunt mai activi оn mediu acid, iar cei

«masculini» - оn mediu alcalin. Ginecologilor le este cunoscut faptul c? de-

a lungul ciclului de ovula?ie compozi?ia secre?iilor uterine sufer?

schimb?ri considerabile: pe m?sura ce se apropie momentul ovula?iei aceste

secre?ii cap?t? un caracter tot mai pronun?at alcalin mai favorabil pentru

spermatozoizii «masculini».

Cum vedem, aceste date conduc la aceea?i concluzie cu a statisticii lui

Benendo: dac? concep?ia se produce оn momentul ovula?iei, ?ansele na?terii

unui b?iat prevaleaz?.

Dar iat? cu ce rezultate s-au оncheiat cercet?rile profesorului de la

Universitatea din Paris J. Stolcovschi. Ancheta pe care a оntreprins-o la

134 de ferme din Normandia ?i care a cuprins 25653 de na?teri a demonstrat

c? surplusul de caliu оn alimenta?ie face s? sporeasc? probabilitatea

na?terii de vi?ei, iar surplusul de magneziu ?i calciu de vi?ele. La 82 de

ferme la o parte de vaci, timp de o lun? pвn? la fecunda?ie ?i o lun? dup?,

li s-a dat hran? cu diferite adausuri. ?i iat? ce rezultate s-au ob?inut:

la vacile care au primit hran? cu surplus de caliu s-au n?scut 7 vi?ei ?i 1

vi?ic?, controlul - de 2 ?i 2; la cele la care оn hran? li s-a ad?ugat

surplus de calciu ?i magneziu -1 ?i 9, controlul -2 ?i 3.

Profesorul Stolcovschi consider? c? aceste rezultate nu contravin datelor

ob?inute de ?ettlz. Totul const? оn faptul c? la ridicarea gradului de

aciditate celulele pierd caliul, iar la mic?orarea lui, din contra, оl

acumuleaz?. Prin aceasta ?i se poate explica na?terea cu prec?dere a

b?ie?ilor оn cazurile cвnd concep?ia se produce оn momentul ovula?iei,

proces, care coincide cu cea mai sc?zut? aciditate a secre?ilor uterine.

Ei, dar s? zicem, c? embrionul e deja оn stadiu de f?t ?i p?rin?ii vor

s? ?tie ce vor avea. Poate c? apare nevoia lu?rii unei decizii oportune. ?i

pentru asemenea situa?ie exist? metode de determinare a sexului viitorului

copil. Ele constau оn determinarea schimb?rilor din compozi?ia sвngelui

matern, оn studierea celulelor frotiurilor vaginale sau a cromozomilor

celulelor din lichidul amniotic. Ce-i drept, aceste metode sunt destul de

complicate, insuficient de exacte ?i pot fi aplicate abia spre sfвr?itul

sarcinii, cвnd, practic, nu mai prezint? nici o valoare. Оn schimb, metoda

elaborat? de C. V. Ciaciava, directorul IC? оn domeniul obstetrici ?i

ginecologiei al Ministerului ocrotirii s?n?t??ii din Georgia, asigur? o

precizie de ordinul a 94-97% ?i este aplicabil? оn orice perioad? a

sarcinii. Оn ce const? aceast? metod??

Pentru оnceput se va prinde o broasc?-mascul matur? din punct de vedere

sexual ?i i se vor injecta 2- 3 pic?turi de urin? luat? de la femeia

gravid?. Peste o or?-dou? din cloaca broa?tei, cu o pipet?, se va extrage

pu?in lichid ?i se va depune pe o lam? оn a?a fel оncвt s? vin? оn contact

cu doi electrozi metalici pla?i, uni?i cu un aparat generator de curent.

Sub ac?iunea substan?elor din urina femeilor gravide broasca elimin?

spermatozoizi care pot fi examina?i sub microscop. Оn cazul cвnd urina va

apar?ine unei femei care nu este gravid?, broasca nu elimin? spermatozoizi.

S? ne imagin?m c? fix?m microscopul ?i cupl?m curentul. Vom vedea una din

dou?: sau spermatozoizii se vor deplasa ?ov?itor ?i spre electrodul

pozitiv, ?i spre cel negativ, sau cu o vitez? crescвnd? se vor оndrepta cu

to?ii оntr-o parte ?i оn curвnd vor dispare din cвmpul nostru de vedere. Оn

primul caz este vorba de o prob? de spermatozoizi оnc?rca?i diferit, iar

fenomenul cel?lalt se produce atunci, cвnd se examineaz? o prob? de

spermatozoizi cu оnc?rc?tur? de un singur sens. Primul caz sugereaz?

na?terea unui b?iat, iar cel?lalt - a unei fete.

Оn cursul mai multor ani profesorul Ciaciava ?i colaboratorii s?i ?i-au

verificat cu toat? exigen?a metoda elaborat?. Au fost examinate peste 1000

de femei cu sarcini оntre a 8-a ?i a 40-ea s?pt?mвn?. Оn 95% din cazuri

prezicerile examinatorilor s-au adeverit f?r? gre?. De remarcat c? fiecare

femeie a fost supus? numai la o singur? prob? de examinare. Probabil, c?

prin dublarea probelor procentul previziunilor juste se poate ridica pвn?

la 100.

Оntr-un cuvвnt, datorit? acestei inova?ii omenirii i s-a pus pentru prima

oar? la dispozi?ie o metod? simpl? ?i sigur? de rezolvare a str?vechii

dileme «b?iat sau fat?». Dar nu va conduce acest lucru la оnc?lcarea

echilibrului dintre sexe? Speciali?tii consider? c? acest lucru ar avea

consecin?e tragice asupra destinului umanit??ii. Iat? ce scrie оn leg?tur?

cu aceasta renumitul demograf, profesorul D. Valentei: «Оnainte de toate

urmeaz? s? se stabileasc? dac? p?rin?ii vor da preferin?? vre-unui sex.

Spre deosebire de «obiectiva» natur?, p?rin?ilor nu le este indiferent cine

li se va na?te-majoritatea dau preferin?? b?ie?ilor... Dar a devenit de pe

acum limpede c? pentru biologia speciei umane raportul dintre sexe prezint?

importan??. Dup? toate probabilit??ile este important ca оntre sexe s?

domine un echilibru numeric sau o mic? superioritate numeric? a femeilor.

Оnc?lcarea arbitrar? a acestui raport оn favoarea sexului feminin poate

duce la cel mai r?u lucru - la degradarea lui Homo sapiens. S-ar оntвmpla

c? femeia оn calitate de membru al societ??ii ar suferi o involu?ie

enorm?...»

Iat?, оns?, c? publicarea оn «Literaturnaia gazeta» (19 iunie, 1974) a

rezultatelor unor cercet?ri sociologice a adus o limpezire a situa?iei. S-a

dovedit c? umanitatea nu este amenin?at? de nici un fel de deplasare spre

un sex sau altul. Aceasta fiindc?, de?i b?rba?ii prefer? s? aib? un fiu,

femeile doresc mai mult s? aib? o fiic?. Dac? mai оnainte, оn timpuri

patriarhale, na?terea unui copil de sex masculin promitea familiei anumite

avantaje economice sau sociale, ast?zi se pot pune mai multe speran?e pe

fiice: ele sunt mai ata?ate de p?rin?i ?i la b?trвne?e le acord? un mai

mare sprijin.

Exist? ?i alte considerente, de ordin psihologic, etic ?i medical оn

favoarea b?ie?ilor sau a fetelor, dar toate au o tr?s?tur? comun?:

simpatiile p?rin?ilor se repartizeaz? absolut egal. Dar, оn general, are

rost s? se recurg? la tot felul de metode de diagnosticare ?i de dirijare a

sexului uman? Suntem convin?i c? оi majoritatea cazurilor nu exist? nici o

nevoie de ele. Doar pentru orice femeie primul copil, indiferent de sexul

pe care оl va avea, este mult a?teptat. Iar necunoa?terea faptului cine se

va na?te este o surs? de emo?ii pl?cute. Cu atвt mai mult dac? оn familie

exist? doi-trei copii, de regul?, printre ei sunt reprezentan?i ai ambelor

sexe. ?i numai оn cazuri deosebite, cвnd оntr-o familie se nasc numai copii

de un singur sex, iar p?rin?ii о?i doresc ?i de cel?lalt, poate s? apar?

nevoia diagnostic?rii timpurii a sexului pentru a se putea lua o decizie

oportun?.

5.5 Ob?inerea sexului dorit

Fire?te, nu se poate considera c? un astfel de proces ca formarea sexului

s? fie controlat de o singur? pereche de cromozomi sexuali. Sexul este

controlat de оntregul sistem al genotipului, c?ci dezvoltarea lui presupune

elaborarea hormonilor corespunz?tori ?i diferen?ierea a diferitor ?esuturi.

A fost emis? ipoteza c? poten?ial fiecare zigot este bisexual, adic?

dispune de dou? variante de formare a sexului, dar anumite mecanisme

realizeaz? dezvoltarea unui singur sex.

Principalul factor al diferen?ierii sexuale sunt genele, care au sub

control nivelul secre?iei hormonale de natur? masculin? ?i feminin?.

Predominarea оn cursul dezvolt?rii individuale cвnd a secre?iei hormonale

masculine, cвnd a celei feminine duce la dezvoltarea de forme intersexuale.

Оn acest context hormonii sexuali masculini (androgeni) determin?

masculinizarea ovarelor, adic? apari?ia оn ele a unor celule sexuale

masculine, iar hormonii sexuali feminini (hormoni estrogeni ?i

progesteron?) feminizarea testiculelor, adic? formarea оn ele a unor celule

sexuale feminine.

Оn principiu poten?a bisexual? a organismului ofer? posibilitatea

schimb?rii direc?iei de dezvoltare a acestuia. Procesul propriu-zis al

diferen?ierii sexului se afl? sub controlul hormonilor secreta?i de

glandele endocrine, de c?tre stratul cortical ?i cel medular al

primordiului sexual, apoi ?i de c?tre glandele sexuale. La rвndul ei, оns?,

secre?ia hormonilor masculini ?i feminini este strвns legat? de activitatea

genelor specifice.

Despre rolul hormonilor оn determinarea ?i redeterminarea sexului vorbesc

urm?toarele date. Dac? unui animal i se vor extirpa ne cale operativ?

glandele sexuale, el nu numai c? devine steril, ci о?i pierde ?i a?a-

numitele caractere sexuale secundare, dup? care reprezentan?ii unui sex se

deosebesc de reprezentan?ii altuia. Un cuco? castrat о?i pierde facultatea

de a cвnta, aspectul caracteristic ?i creasta, atrac?ia sexual?, nu mai are

obi?nuita fire de b?t?u?. Arm?sarul iute se transform? оntr-un jugan, iar

taurul оnd?r?tnic — оntr-un bou impasibil la toate ?. a. m. d.

Experien?ele lui V. B. Savvateev au demonstrat c? la tratarea оnainte de

incubare a ou?lor fecundate cu hormon sexual feminin se constat? o

transformare a sexului masculin оn feminin. Dar aceast? schimbare are loc

numai оn stadiul embrionar, c?ci оn continuare genotipul este atotputernic

?i la pui se manifest? o revenire deplin? la sexul masculin.

Unul din remarcabilele exemple de redeterminare total? a sexului оn

ontogenez? a fost stabilit de T. Iamamoto оn experien?ele efectuate asupra

pe?tilor de acvariu.

Ca rezultat al ad?ug?rii de hormon sexual feminin (extrogen) оn ra?ia lor

alimentar?, to?i pe?tii determina?i genotipic ca masculi (X(), dup? fenotip

s-au dovedit a fi femele cu ovare normale ?i prezentвnd caractere sexuale

secundare proprii femelelor. Ei erau capabili s? se оncruci?eze cu pe?ti

normali. Acest exemplu sugereaz? una din c?ile de reglare artificial? a

raportului dintre sexe.

La om ?i la diferite mamifere redeterminarea hormonal? a sexului se

complic? din cauz? c? diferen?ierea sexului se produce оnainte de оnceputul

secre?iei hormonilor. De regul?, la vвrsta de 12 s?pt?mвni sexul

embrionului uman este clar exprimat.

Ve?i оntreba: nu se poate oare regula, dup? un plan dinainte stabilit,

ob?inerea sexului necesar оn zootehnie? Doar este absolut evident c? la

fermele avicole este preferabil? ob?inerea unui num?r mai mare de g?ini-

ou?toare, la rasele de carne de vite cornute mari - a taurilor, iar la

rasele de lapte - a vi?elelor. Da, se poate. Оn ultimul timp au fost

elaborate metode de separare a spermei оn game?ii componen?i X ?i (.

Aplicвndu-se tot odat? ?i larg cunoscuta metod? de оns?mвn?are artificial?,

se poate astfel realiza pe scar? industrial? ob?inerea unor animale de sex

dorit. Fire?te, оn asemenea cazuri au o importan?? deosebit? calit??ile

animalului reproduc?tor. Acesta este supus unui examen de stabilire a

constitu?iei sale genetice ?i, abia dup? ce se constat? c? el corespunde,

se folose?te оn calitate de donator de sperm?. Ea poate fi conservat? ?i

p?strat? timp оndelungat la temperaturi joase ?i folosit? cвnd este nevoie.

Putem vorbi de un exemplu clasic de ob?inere a sexului dorit la fluturele-

de-m?tase. Cu ajutorul razelor Rentghen ?i a temperaturii оnalte

academicanul B. L. Astaurov a ac?ionat asupra ou?lor viermelui-de-m?tase,

nimicind nucleele din ele, citoplasma r?mвnвnd, оns?, func?ional?. Aceste

ou? erau fecundate cu spermatozoizi normali ?i din ele cre?teau numai

indivizi masculini. Faptul prezint? o mare importan?? practic?, deoarece

gogoa?ele indivizilor masculini con?in cu aproape 30% mai mult? m?tase

decвt ale celor feminini.

Dar pentru scara larg? a industriei cre?terii viermilor-de-m?tase aceast?

metod? complicat? este nepotrivit?. ?i atunci geneticenii ?i-au adus

aminte de ideea profesorului A. S. Serebrovschii de a marca ou?le cu un

anumit caracter ereditar, legat de sex.

Ou?le viermelui-de-m?tase (numite ?i gren?) sunt de diferite nuan?e-mai

deschise ?i mai оntunecate. Dar culoarea nu le depinde оn nici un fel de

sex. Cu alte cuvinte, din ou?le de culoare deschis? se pot na?te ?i omizi-

femele ?i omizi-masculi. Este oare posibil ca culoarea s? ob?in? calitatea

de atribuit sexual?

Ideea era cu perspectiv?.

De acest lucru s-a apucat un alt savant - profesorul V. A. Strunicov. El

a reu?it pe calea restructur?rii cromozomilor, adic? a muta?iilor,

determinate de iradierea ou?lor de viermi-de-m?tase, s? realizeze o

«opera?ie» unic?. Оn cromozomii din nucleul celular se con?ine o gen?

responsabil? de culoarea ou?lor de viermi-de-m?tase. Exist? un cromozom

care determin? sexul viitoarei insecte. Dar ce se va оntвmpla dac? gena

care determin?, s? zicem, culoarea оnchis? a ou?lor de viermi-de-m?tase va

fi «plantat?» pe un cromozom care determin? sexul femel al insectei? Оn

acest caz din ou? de vermi-de-m?tase de culoare neagr? vor apare numai

omizi-femele. A?a judeca savantul.

El a supus radia?iei mii de ou?, le-a sortat dup? culoare ?i era atent s?

vad? ce-o s? ias? din ele. A?tepta s? se produc? muta?ia necesar?: genele

ambelor caractere ereditare (culoarea оnchis? ?i sexul femel) - s? se

stabileasc? оntr-un singur cromozom. ?i aceasta s-a produs.

Оn prezent cresc?toriilor de viermi-de-m?tase le este suficient s? vad?

culoarea ou?lor, pentru a putea spune ce o s? ias? din ele. Dac? ou?le sunt

оnchise, vor apare omizi de sex femel, dac? ele sunt deschise, se vor na?te

omizi de sex mascul. R?mвne doar s? fie alese cele de culoare deschis? ?i

se pot cre?te numai omizi-masculi, care produc mult? m?tase. Оn acest scop

inginerii au construit ma?ini automate speciale de sortare a ou?lor de

viermi-de-m?tase dup? culoare cu o productivitate pвn? la 140 de buc??i pe

secund?.

VI. GENETICA UMAN?

6.1 Variabilitatea genetic? ?i mo?tenirea caracterelor la om

Spre deosebire de alte etnit??i biologice, omul este o fiin?? biosocial?:

formarea lui s-a produs оn urma unui оndelungat proces de evolu?ie

biologic?, pe de o parte, ?i de dezvoltare social?, pe de alta. P?r?sind

lumea animal?, omul a r?mas parte a naturii.

Ca ?i la alte fiin?e vii, la om caracterele ?i оnsu?irile sunt

determinate de structuri genetice, iar transmiterea lor de la o genera?ie

la alta are loc conform legilor eredit??ii, descoperite de G. Mendel. De

asemenea, la om ca ?i la alte organisme, materialul genetic оl reprezint?

ADN-ul localizat оn cromozomi. Num?rul de cromozomi din celulele somatice

este egal cu 46, pe cвnd celulele sexuale con?in doar 23.

Оn cromozomii fiec?rei celule se con?ine informa?ia genetic? care asigur?

deosebirea fiec?rei fiin?e umane de bacterii, alge, melc, broa?te, vr?bii,

?oareci ?. a. m. d. Tot odat?, оn ele se mai con?ine informa?ia cu privire

la faptul cum va fi nuan?a pieii individului dat, culoarea ?i structura

p?rului, culoarea ?i t?ietura ochilor, forma nasului, grupa de sвnge ?i o

mul?ime de alte particularit??i morfologice, fiziologice ?i biochimice,

care deosebesc un om de altul ?i-l fac unic pe fiecare dintre noi.

S? оncerc?m s? exprim?m prin cifre volumul acestei informa?ii. Lungimea

tuturor filamentelor moleculelor de ADN din nucleul unei celule umane este

egal? cu circa patru metri. Dac? ar fi s? оntindem оntr-o linie dreapt?

toate moleculele de ADN din totalitatea celulelor unui om, lungimea lor

general? ar acoperi distan?a de la p?mвnt pвn? la soare.

Conform unor calcule aproximative, cromozomii fiec?rei celule umane

con?in cвteva milioane de gene. De aceea la om posibilit??ile

variabilit??ii combinative a caracterelor ?i оnsu?irilor sunt cu mult mai

mari decвt la alte specii biologice.

Numai operвndu-se cu cele 23 de perechi de cromozomi fiecare p?rinte

poate da teoretic aproximativ 10 miliarde de combina?ii ereditare.

F. Dobjanschii, eminent geneticiian american, a calculat c? chiar dac?

fiecare cromozom uman ar con?ine doar cвte o mie de gene, fiecare gen? ar

avea doar dou? variet??i (alele dominante ?i recesive) ?i atunci ar fi

posibil? existen?a unui num?r de indivizi cu combina?ii ereditare diferite,

care ar dep??i cu mult cantitatea tuturor electronilor din Univers.

Dun? cum vedem, segregarea ?i redistribuirea liber? a genelor

(recombinarea), care оnso?e?te formarea celulelor sexuale, precum ?i

caracterul оntвmpl?tor al fecunda?iei ovulului, constituie cauza colosalei

variet??i a oamenilor. Оn natur? nu exist? doi indivizi cu constitu?ie

genetic? identic?. Fiecare om are оn sine o garnitur? specific? de gene,

fapt care ?i face ca fiecare din noi s? se prezinte ca o etnitate

individual? ?i irepetabil?. Chiar ?i оntr-o familie cu mul?i copii p?rin?ii

remarc? оntotdeauna c? ei prezint? deosebiri - adesea foarte exprimate - оn

оnclina?ii ?i gusturi, оn tr?s?turi de caracter, оn particularit??i de

comportament ?i оn atitudinea lor fa?? de cei din jur - de?i ace?ti copii

tr?iesc оn condi?ii de via?? similare ?i sunt trata?i cu aceia?i afec?iune

de c?tre p?rin?i. Unul este zv?p?iat, altul оncet, unul e sociabil, altul

timid, unul e excesiv de pedant оn ceea ce prive?te cur??enia, altul e un

neвngrijit, unul st? ore оntregi pentru a monta un aparat de radio, iar

altul nu are nici cel mai mic interes pentru aparatele de radio ?i

me?tere?te diferite bibelouri artistice, unul s-a оnscris la facultatea de

fizic?, iar altul - la arte ?i aceast? enumerare poate continua la infinit!

Оn acela?i timp, chiar ?i din observa?ii dintre cele mai superficiale ?i

оntвmpl?toare, absolut cotidiene, descoperim la cutare persoan? anumite

similitudini cu cineva din reprezentan?ii genera?iilor genetice precedente

?i оn aceste cazuri spunem: «leit taic?-s?u», «copia bunicii». ?i, de

remarcat, aceast? asem?nare pe care o surprindem, ?ine nu numai de aspectul

exterior, ci ?i de tr?s?turile de caracter mo?tenite. Este tot atвt de iute

din fire ?i de ne оnduplecat sau moale ?i nehot?rвt, un fantezist ?i un

vis?tor sau este оnchis ?i irascibil, ca, s? zicem, tat?l sau bunicul.

S? examin?m acum principiul dup? care se desf??oar? la om mo?tenirea

unora dintre caracterele cele mai bine studiate. Mai jos prezent?m cвteva

exemple de caractere dominante ?i de caractere recesive, ce le corespund.

|Caractere dominante: |Caractere recesive: |

|Nas coroiat |- nas drept |

|Nas lat |- nas оngust |

|Nas lung |- nas scurt |

|Ochi drep?i |- ochi piezi?i |

|Ochi mari |- ochi mici |

|Ochi оntuneca?i |- ochi de culoare |

|Gene lungi |deschis? |

|P?r оntunecat |- .gene scurte |

|P?r cre? |- p?r deschis |

|P?r ondulat |- p?r ondulat |

|Piele smolit? |- p?r drept |

|Statur? joas? |- piele deschis? |

|Dreptaci |- statur? оnalt? |

| |- stвngaci |

Dac? unul din p?rin?i are p?rul de culoare оntunecat?, iar altul de

culoare deschis?, copiii vor mo?teni p?rul оntunecat. Dac? unul din p?rin?i

are ochi c?prui, iar altul alba?tri, urma?ii vor avea ochii c?prui„ chiar

dac? оn genotipul lor sunt prezente ambele tipuri de gene - dominant ?i

recesiv.

Оncepвnd cu genera?ia a doua, are loc segregarea caracterelor ?i din

aceast? cauz? оn fenotipul copiilor se manifest? nu numai caractere ale

p?rin?ilor, dar ?i caractere ale str?mo?ilor. Trei copii vor avea ochii

c?prui, a?a cum оi au p?rin?ii lor direc?i, iar unul оi va avea alba?tri -

ca ?i bunicul de exemplu.

Оn mod analog se mo?tene?te ?i capacitatea de a manevra mai u?or cu mвna

dreapt? sau cu cea stвng?.

Faptul merit? s?-i acord?m acum un interes mai am?nun?it.

Ne-am obi?nuit s? consider?m c? este normal cвnd mвna func?ionala este

cea dreapt?: oricum dreptacii constituie majoritatea absolut? (dup?

diferite evalu?ri – de la 89 pвn? la 94% din totalul popula?iei). Оn

acela?i timp cunoa?tem persoane pentru care func?ional? este mвna stвng?,

aceasta fiind tot atвt de operatorie cum este mвna noastr? dreapt?. Vom

ar?ta c? problema dreptacilor ?i a stвngacilor este strвns оmpletit? cu

istoria form?rii p?mвntului. Оn emisfera sudic? oamenii ?i-au f?cut

apari?ia mai tвrziu, nimerind aici оn condi?ii ecologice absolut noi. Doar

оn emisfera sudic? p?mвntul are o rota?ie de oglind? оn raport cu emisfera

nordic?. Se presupune c? prin acest fapt se explic? apari?ia stвngacilor...

Iat? cвteva date curioase: printre locuitorii fostei Uniuni Sovietice

num?rul stвngacilor constituie aproximativ trei procente, оn Bulgaria -

exact trei, оn Corsica, Sardinia ?i Sicilia-7, оn Fran?a-8, оn Australiea-

26, iar оn Africa de Sud-50%.

Interesant, c? aceast? оnsu?ire poate fi constatat? la copii оnc? cu

totul mici. Оn acest scop este suficient s?-i d?m copilului o foaie de

hвrtie ?i s?-l rug?m s? deseneze un cerc. Lua?i aminte оn ce direc?ie are

s? se mi?te creionul. Dac? se va mi?ca оn direc?ia acelor de ceasornic,

copilul va cre?te stвngaci.

Оn calitatea noastr? de p?rin?i faptul nu trebuie s? ne nelini?teasc?

prea mult. Ce-i drept, оn via?? un asemenea copil va оntвmpina o mul?ime de

mic incomodit??i. Toate aparatele de uz curent, оncepвnd de la foarfece ?i

terminвnd cu casele de la troleibuze sunt prev?zute pentru dreptaci. Оn

acela?i timp situa?ia de stвngaci ofer? ?i unele avantaje destul de

importante.

Este vorba de faptul c? preferin?a pe care o acord?m mвnii drepte sau

celei stвngi nu reprezint? pur ?i simplu o pl?cere a noastr?, explicarea

fenomenului fiind legat? de raporturile dintre emisferele dreapt? ?i stвng?

ale creierului. La majoritatea oamenilor tonul оn activitatea creierului оl

d? emisfera stвng?. Dar deoarece c?ile nervoase care merg spre creier la

оntrarea оn acesta este оncruci?at?, la astfel de oameni este mai puternic

dezvoltat? partea dreapt? a corpului. Оn schimb, la stвngaci emisfera

dreapt? ?i cea stвng? au aproximativ «drepturi egale». Centrele vorbirii

?i, оn general, ale gвndirii logice, emo?ionale, adic? tot ce ?ine de

sistemul al doilea de semnalizare sunt, de regul?, situate оn partea stвng?

a creierului. Emisfera dreapt? cuprinzвnd cu prec?dere gвndirea plastic?,

intuitiv?, legat? de procesele de crea?ie. De aceea nu este exclus faptul

c? stвngaci la care emisfera dreapt? este оntr-o m?sur? mai mic?

subordonat? celei stвngi sunt оnzestra?i poten?ial cu оnsu?iri creative mai

mari, de exemplu, оn art?. Se cunoa?te c? stвngaci au fost ?i Holben, ?i

Picasso, ?i Michelangelo, ?i Leonardo-da Vinci. Dar ?i оn alte domenii s-au

manifestat numero?i stвngaci vesti?i. S? ne amintim, de exemplu, de

Alexandru Macedon, de Carol cel Mare, de amiralul Nelson. Deci, dac?

micu?ul dumneavoastr? este (sau va fi) stвngaci nu face s? v? am?rв?i.

Este bine studiat? ?i predispozi?ia ereditar? la poliembrionie (sarcin?

multipl?). La 100 de sarcini se na?te o pereche de gemeni, adic? un

procent. fenomenul nu este de aceea оntвmpl?tor. Maximumul de na?teri de

gemeni revine la vвrsta de 26--30 de ani a mamei. Un record neobi?nuit оn

acest sens a stabilit o doamn? austriac?, so?ia unui oarecare Bernar

?ainberg. Ea a n?scut 69 de copii, de?i a avut numai 27 de sarcini. Cazuri

similare se cunosc ?i оn Rusia Оn cartea lui A. Ba?u?chii «Panorama Sanct-

Petersburgului, editat? cu mai bine de o sut? de ani оn urm?, g?sim

urm?toarele date.

Оn buletinul, trimis la 27 februarie 1782 la Moscova de la m?n?stirea

Nicolschii, jude?ul ?uisc, era оnsemnat faptul c? ??ranul Fiodor Vasiliev

din dou? c?snicii a avut 87 de copii. Prima so?ie оn 27 de na?teri a n?scut

de patru ori cвte patru copii, de ?apte ori cвte trei, de ?aisprezece ori

cвte doi - оn total 69 de copii. A doua nevast? i-a d?ruit de dou? ori cвte

trei copii ?i de ?ase ori cвte doi - оn total 18 Vasiliev avea 75 de ani,

iar оn via?? оi erau 83 de copii.

Оn acest caz, deoarece este vorba despre unul ?i acela?i b?rbat ?i de

femei diferite, caracterul «sarcin? multipl?» s-a transmis, probabil, pe

linie b?rb?teasc?.

6.2 Ereditatea grupelor sanguine ?i a factorului rezus (Rh)

Unul din caracterele ce se transmit constant din genera?ie оn genera?ie

este apartenen?a la cutare sau cutare grup? de sвnge. Sвngele este compus

din ser (un lichid transparent, cu o nuan?? g?lbuie) ?i diferite elemente

figurate (eritrocite, leucocite). Savan?ii au stabilit c?, оn dependen?? de

capacitatea eritrocitelor de a se aglutina оn granule sub ac?iunea unui ser

str?in, to?i oamenii pot fi оmp?r?i?i оn patru grupe.

Eritrocitele din sвngele de prima grup? sunt capabile s? se amestece cu

orice ser str?in f?r? s? formeze granule. Eritrocitele din sвngele de grupa

a doua se pot amesteca cu ser din propria grup? ?i din a patra, iar оn

amestec cu ser de grupa оntвia ?i a treia se aglutineaz?. Eritrocitele din

sвngele de grupa a treia se amestec? cu ser din propria grup? ?i din a

patra, iar оn contextul serului de grupa оntвia ?i a .doua se aglutineaz?.

Оn sfвr?it, eritrocitele sвngelui din grupa a patra se pot amesteca numai

cu ser de propria grup?.

Existen?a celor patru grupe principale de sвnge a fost descoperit? оn

anul 1900 de C. Land?tainer. Grupa de sвnge este format? de o singur?

pereche de gene. Apartenen?a cuiva la o grup? sau alta este determinat? de

prezen?a оn eritrocitele lui a proteinelor - antigeni. Land?tainer a

descoperit оn eritrocite doi antigeni. Pe unul l-a numit A, pe cel?lalt B.

Concomitent s-a stabilit, c? dac? оn eritrocite se con?in antigeni, serul

de sвnge con?ine alte particule de natur? proteic?, a?a numi?ii anticorpi

ce corespund antigenilor. De remarcat, c? antigenul A ?i anticorpul A,

antigenul B ?i anticorpul B sunt incompatibili: ei оntr? оn reac?ie,

eritrocitele, aglutinвndu-se, formeaz? trombi, care astup? vasele ?i pot

provoca moartea.

Оn eritrocitele din prima grup? nu exist? nici un antigen, de aceea ea

este оnsemnat? prin 1 (0), оn schimb, serul con?ine din bel?ug anticorpi A

?i B. Acestei grupe оi corespunde starea homozigotic? a genei recesive,

care determin? absen?a antigenilor din eritrocitele sвngelui - 00.

Оn eritrocitele din grupa a doua-II (A) - se con?ine antigenul A, iar оn

ser-anticorpul B. Ei оi corespunde sau o stare homozigotic? a genei

dominante AA, sau o stare heterozigotic? - AO.

Оn eritrocitele din grupa a treia -III (B) - se con?ine antigenul B, iar

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15