Современная генетика

Современная генетика

Poliploidia este aplicat? cu succes ?i оn selec?ia culturilor cerealiere

Au fost create deja un ?ir de soiuri de secar? tetraploid?: Belta,

Leningradecaia tetraploidnaia, Polesscaia tetra. Start ?. a. Ele se disting

printr-o оnalt? productivitate, prin boabe mari, prin faptul c? nu

polignesc ?i printr-o mai mare rezisten?? la bolile micotice decвt soiurile

diploide de secar?.

Оn cadrul Gr?dinii botanice a A? a Republicii Moldova I. S. Rudenco a

ob?inut o form? tetraploid? de poam? Risling-de-Rin. Ea are bobi?ele mai

mari (aproape de dou? ori decвt la forma diploid?), iar coacerea lor se

produce cu 7-10 zile mai devreme.

O mare munc? se desf??oar? ?i оn vederea ob?inerii unor forme poliploide

de plante de furaj. Astfel, soiurile tetraploide de trifoi ob?inute dau un

оnsemnat adaos de mas? verde (25-86%) ?i cresc repede dup? seceri?.

Оn Polonia a fost ob?inut? seradel? tetraploid?, care d? cu 204% mai

mult? mas? verde decвt cea diploid?.

9.1.3 Mutageneza experimental?

O deosebit? aplicare a c?p?tat оn selec?ie metoda mutagenezei

experimentale, adic? a inducerii artificiale a muta?iilor, care servesc

drept materie ini?ial? pentru crearea unor forme noi de plante. Pentru

realizarea muta?iilor se folosesc atвt mutageni fi-zici (diferite tipuri de

radia?ie) cвt ?i diferite. substan?e chimice. Metoda mutagenezei permite

modificarea unor caractere ale acestui soi prin schimbarea anumitor gene

sau blocuri de gene. Metoda poate fi aplicat? оn vederea corect?rii unor

neajunsuri ale soiului (de exemplu, rezisten?a sc?zut? la polignire sau

boli). Dar principala direc?ie оn folosirea mutagenezei const? оn crearea

de forme, avвnd anumite caractere valoroase, cu scopul implic?rii lor оn

оncruci??rile ulterioare.

Deja a fost omologat soiul mutant de floarea-soarelui Pervene?, ob?inut

prin metoda mutagenezei chimice. Con?inutul de acid oleic al uleiului

extras din semin?ele acestui soi atinge 75%, ceea ce reprezint? de dou? ori

mai mult decвt la soiurile obi?nuite.

Aplicвnd tratamente cu substan?e ca nitrozoetiluree (NEU), dimetilsulfat

(DMS), etilenimin? (EI), etilmetansulfonat (EMS) ?i cu altele, I. I .

Tarasencov a reu?it s? induc? numeroase caractere utile la maz?re. De

exemplu, una din formele mutante ale maz?rei se coace cu o s?pt?mвn? mai

devreme, iar alta cu 10 zile mai tвrziu оn raport cu soiurile ini?iale,

ceea ce ofer? posibilitatea оnc?rc?rii mai uniforme a fabricilor de

conserve. Alte forme au оntrecut cu 60% productivitatea unor a?a soiuri

bune cum sunt Pobediteli ?i Ciudo Calvedona. Au fost ob?inu?i mutan?i cu o

amplasare compact? a boabelor, cu o tulpin? mai scurt?, fiind mai

rezisten?i la polignire ?i prezentвnd . avantaje pentru recoltarea

mecanizat?. Dar, probabil, cel mai interesant s-a dovedit a fi soiul de

maz?re cu sterilitate func?ional? incapabil de autopolenizare. La el

pistilul iese оn afar?, iar staminele sunt foarte scurte, de aceea polenul

de pe ele nu nimere?te pe pistil. Concomitent la al?i mutan?i s-a format un

nou tip de floare: cu totul deschis?, accesibil? pentru polenizarea de

c?tre insecte. A?a a fost creat? pentru prima oar? maz?re capabil? de

polenizare оncruci?at?.

Ac?iunea acestor mutageni chimici a fost controlat? pe ro?ii. ?i cu

acest prilej au fost ob?inu?i mutan?i care prezentau interes: aveau o

coacere mai rapid?, erau mai productivi, iar mutagenii DMS ?i EI au

determinat formarea la soiul Moldavschii-rannii a unor plante cu ciorchini

a cвte 30 de ro?ii fiecare-recomandвndu-se ca foarte avantajoase pentru

recoltarea mecanizat?.

La A? a RM V. N. Lвsicov ?i colaboratorii s?i au creat pe baza folosirii

factorilor fizici ?i chimici o original? colec?ie de mutan?i de porumb,

care num?r? peste 500 de forme, fiecare dintre care avвnd un ?ir de

caractere valoroase: precocitate, num?r sporit de ?tiule?i, rezisten?? la

t?ciune, con?inut ridicat de proteine ?. a. Оn RM trec probele sta?ionare

circa 100 de noi hibrizi de p?pu?oi, crea?i pe baza liniilor mutante.

Folosirea unor muta?ii ca Opac-2 ?i Flauri-2 au ca efect оmbun?t??irea

calitativ? a proteinelor din gr?un?ele de porumb pe contul sporirii

con?inutului de aminoacizi indispensabili (lizin?, triptofan) ?i оn acest

fel sporindu-i valoarea biologic?.

Experien?ele de оngr??are a porcilor au demonstrat c? la hr?nirea lor cu

p?pu?oi cu procent sporit ' de lizin? sporul de greutate оn 24 de ore este

egal cu .. 500-550 g, iar la hr?nirea cu p?pu?oi obi?nuit-doar cu 230-310

g.

Hibridul Moldavschii-423 VL, creat de T. S. Cealоc, A. F. Palii, M. I.

Borovschii ?. a. ?i raionat оn republic?, con?ine de dou? ori mai mult?

lizin? decвt alte soiuri.

Uneori metoda mutagenezei experimentale d? forme care lipsesc cu totul оn

natur?. Tratвnd semin?ele de grвu cu raze gama, selec?ionatorul indian M.

S. Svaminatan a creat, de exemplu, vestitul soi-pitic, a c?rui introducere

оn practica agricol? a contribuit оntr-o m?sur? оnsemnat? la sporirea

produc?iei de grвu a Indiei. Prin aceea?i metod? academicianul P. P.

Luchieanenco a ob?inut un mutant din soiul Bezostaea-1 ?i o linie

semipitic? de grвu cu un con?inut ridicat de protein? ?i cu o

productivitate de peste 80 q/ha.

Unul din principalii factori din mediul extern, care determin?

productivitatea soiurilor, este regimul radia?ional. Dac? plantele vor fi

mai bine luminate, productivitatea lor va fi corespunz?tor mai оnalt?. Dar

faptul depinde, оn ultim? instan??, de structura plantelor-de caracterul

compactit??ii ?i al ramifica?iei tufei, de orientarea frunzelor оn spa?iu.

De exemplu, la p?pu?oi frunzele sunt situate vertical ?i de aceea, chiar la

o densitate sporit? a plantelor, fiecare din ele cap?t? o doz? suficient?

do raze solare. La bumbac, оns?, frunzele din partea superioar? le umbresc

ne cele din partea interioar?. Оn perioada оnfloririi ?i rodirii, cвnd

rвndurile se unesc, etajele medii ?i inferioare se afl? оn condi?ii «de

foame» de lumin?, fapt care se reflect? negativ asupra productivit??ii. De

aceea, la «construirea» unor noi forme de bumbac o aten?ie deosebit? se

acord? geometriei tufei. Prin iradierea cu raze gama a semin?elor savan?ii

Institutului de cultur? a bumbacului al A? Tajice au ob?inut 60 de forme

de bumbac modificate genetic. Оntre acestea se num?r? ?i mutantul «Duplex»,

la care frunzele sunt dispuse оn a?a fel, оncвt nu se оmpiedic? una se alta

?i razele soarelui lumineaz? aproape integral etajul mediu. Pe fiecare

peduncul al fructului plantei se dezvolt? ' cвte dou? capsule de valoare

complecta, scuturarea rodului legat fiind minim?. Productivitatea

mutantului este cu 10 q/ha mai mare decвt la soiul industrial primar 108-f,

fiind de asemenea superior оn ce prive?te calit??ile tehnologice ale

fibrelor.

Una din ispititoarele c?i de ridicare a productivit??ii fitotehniei o

constituie sporirea facult??ii germinative a semin?elor оn cвmp. Este

general cunoscut faptul c? оn cвmp uneori nu оncol?esc aproape o p?trime

din semin?ele cultivate. ?tiin?a agricol? mondial? caut? c?i de stimulare a

оncol?irii semin?elor. Se оncarc? s? se ac?ioneze asupra grвului cu cвmp

electromagnetic, raze lazer, cu vibra?ii de frecven?? superвnalt?, cu

impulsuri de radia?ie solar? concentrat?.

Savantul din Novosibirsc I. F. Peatcov a elaborat o metod? de ac?iune

asupra semin?elor de grвu cu raze infraro?ii, fapt care are drept efect

оmbun?t??irea оncol?irii ?i cre?terea rodniciei. Semin?ele de clasa a

treia, care dau 85% de оncol?ire ?i care оn mod obi?nuit nu se seam?n?,

fiind tratate оn prealabil cu raze infraro?ii, au dat o produc?ie de 25,1

q/ha.

Peatcov a stabilit limita la care iradierea infraro?ie poate determina

cre?terea procentului de оncol?ire a semin?elor: era de 26%. Roada de pe

terenurile experimentale trecea cu mult de 26%. Pe ce baz?? Spicele de grвu

de aici erau mai bine dezvoltate, nu sufereau de boli, de?i nu fuseser?

supuse оn prealabil tratamentului cu substan?e chimice toxice. Razele s-au

dovedit a fi ap?r?tori mai puternici ai plantelor decвt mijloacele chimiei.

Mai mult. Peatcov a sem?nat semin?ele iradiate оntr-un sol special infectat

?i ele r?mвneau s?n?toase.

Noua metod? prezint? ?i o serie de alte avantaje. Sistemul radicular al

plantelor experimentale e aproape de dou? ori mai viguros decвt la cele de

control. Aria suprafe?ei frunzelor este оn medie cu 19% mai mare. Boabele

experimentale con?in cu 3% mai mult gluten, iar acesta este un indiciu al

unui con?inut mai ridicat de albumine. Deci, plantele sunt mai productive

?i dau o road? mai calitativ?. Este o realizare unic?! O alt? metod?, care

s? dea rezultate asem?n?toare, pвn? una-alta nu exist? оn tehnica agricol?

mondial?. ?i aceast? performan?? ar fi fost de neconceput f?r? s? se fi

apelat la serviciile geneticiii.

9.2 Genetica ?i zootehnia

Оn condi?iile actuale de cre?tere a popula?iei globului ?i respectiv de

sc?dere a suprafe?elor rezervate plantelor furajere pe locuitor zootehnia

are datoria de a face fa?? acestei noi situa?ii. Aceast? sarcin? de

asigurare a popula?iei оn cantit??i satisf?c?toare cu produse animaliere

poate fi rezolvat? nu atвt pe contul sporirii num?rului de vite, cвt pe

contul sporirii productivit??ii lor.

Tot odat?, este necesar s? se ia оn considera?ie o serie de noi tendin?e,

ce se manifest? оn direc?ia de dezvoltare a zootehniei. Vorba este c?

sc?derea muncii fizice grele a determinat o sc?dere a nevoii de gr?simi.

Din aceast? cauz? оn оntreaga lume se desf??oar? o reprofilare a tuturor

verigilor zootehniei spre produc?ia de carne bogat? nu оn gr?simi, ci оn

proteine.

Continu? procesul de domesticire a unor specii de animale. A ap?rut o

ramur? zootehnic? cu totul nou? - cre?terea animalelor s?lbatice.

Intensificarea industrializ?rii unui ?ir de ramuri zootehnice (cre?terea

p?s?rilor, a vitelor de lapte, a porcilor) necesit? selec?ionarea

animalelor din punctul de vedere al capacit??ii acestora de a tr?i оn

condi?ii neobi?nuite pentru ele ?i al adapt?rii la un ?ir de procese de

produc?ie noi. De exemplu, mecanizarea mulsului a condi?ionat necesitatea

selec?iei dup? un astfel de caracter cum este viteza de secretare a

laptelui ?i forma ugerului. Ca urmare a muncii de pr?sil? ?i de selec?ie,

au fost create cirezi оnalt productive cu o cantitate anual? de lapte muls

de la fiecare vac? de rasa Neagr?-b?l?at? cu alb de 5-6 mii kg, de la

rasele Simental, Ro?ie de step? ?i de la o serie de alte rase - cвte 4-4,5

mii kg. Оn cursul unei lacta?ii de la vaca recordist? Volga (de ras? Neagr?-

b?l?at? cu alb) din sovhozul «Rossia» regiunea Celeabinsc, s-a muls 17,5

mii kg de lapte, de la vaca Malvina (de rasa Simental), rejiunea Cernigov-

14,4 mii kg. Au fost create noi rase de vite de carne (cazah?), de lapte

(curgan?, caucazian?, brun? ?. a.).

9.2.1 Fenomenul heterozisului la animale

O direc?ie important? a geneticiii animalelor o constituie folosirea

heterozisului, care apare la оncruci??rile interspecifice оntre linii.

Cel mai bun exemplu оn acest sens оl constituie ob?inerea unor pui

heterozici (hibrizi). Purtвnd numele de produc?ie broiler, aceast? metod?

se dezvolt? оn оntreaga lume оn propor?ii enorme. Sarcina ei const? оn

crearea de pui, care оn 8 s?pt?mвni s? ating? o greutate de 1,4 kg. Оn

condi?iile actuale ale produc?iei industriale a puilor broiler sporul оn

greutate de 1 kg se realizeaz? prin cheltuirea doar a 2 kg de hran?.

Efectul heterozis dup? un astfel de caracter important ca produc?ia de

ou? este studiat pe larg. Conform datelor ob?inute de I. Socican, G. Caitaz

?i L. Vandiuc, introducerea hibrizilor simpli ?i complec?i de g?ini оn

toate gospod?riile-marf? din republic? va permite s? se ob?in? anual

suplimentar cвte 6-7 mln. ou?.

Efectul heterozis se manifest? de asemenea la porci ?i oi. Rezultatele

experien?elor efectuate de V. Ju?co ?i A. Anghelu?a оn cadrul Institutului

de cercet?ri ?tiin?ifice оn domeniul zootehniei ?i medicinii veterinare din

Republica Moldova, au ar?tat c? efectul heterozisului de pe urma

оncruci??rii interrasiale a porcilor de rasa Marele-alb, Lendras ?i a celor

de rasa Eston? pentru becon constituie оn medie оn ce prive?te

productivitatea scroafelor 8-12%, dup? sporul оn greutate - 10-15% ?i dup?

cheltuielile pentru hran?-8-10%.

La oi efectul heterozisului se folose?te оn scopul sporirii produc?iei de

carne de miel. Experien?a efectuat? de F. Iliev ?i I. I. Mogoreanu оn

raionul Comrat, a demonstrat c? tineretul hibrid оl dep??e?te pe cel de

ras? pur? оn greutate vie cu 19-30% ?i d?, calculat pe fiecare animal, cu

17,5% mai mult? produc?ie.

Mul?i hibrizi destul de valoro?i au fost ob?inu?i prin metoda hibrid?rii

оndep?rtate a animalelor. Savan?ii, оncruci?вnd oi cu lвn? fin? cu berbecul

s?lbatic arhar, au creat o nou? ras? - rasa cu lini? fin? Arharo-Merinos -

cu o bun? adaptare la condi?iile natural-climatice ?i de hran? locale. Оn

urma оncruci??rii berbecului s?lbatic muflon cu oi domestice a fost

ob?inut? o form? hibrid? de berbeci bine adapta?i la condi?iile de step? ?i

ale p??unilor alpine de оnalt? altitudine.

?inem numaidecвt s? pomenim ?i de оncruci?area vitelor cornute mari cu

zebu. Zebu este un animal ne preten?ios ?i foarte rezistent; el suport?

bine ?i c?ldura, ?i frigul, este rezistent la numeroase boli infec?ioase,

hematoparazitare ?i de alt? natur?. Laptele de zebu are un procent ridicat

de gr?simi, proteine ?i microelemente. El digereaz? mai eficient decвt

animalele domestice hrana. De aceea folosirea calit??ilor sale utile оn

selec?ie este deosebit de important?.

Оn SUA prin оncruci?area dintre zebu ?i vite de carne au fost create noi

rase productive. Оntre acestea se num?r? ?i cunoscuta ras? Santa-Hertruda.

Оn cadrul Institutului de cercet?ri ?tiin?ifice «Ascaniea-Nova» au fost

оncruci?ate vaci de ras? Ro?ie de Step? cu zebu arab, оn Azerbaijean ?i оn

republicile din Asia Mijlocie au fost оncruci?ate animale de rase locale.

De la cei mai buni hibrizi s-au ob?inut cвte 6 mii kg de lapte, cu un

procent de gr?sime. dep??ind 4%. Hibrizii о?i оntrec p?rin?ii ?i dup? alte

calit??i folositoare: animalele sunt mari, grase, greutatea medie a unei

vaci fiind egal? cu 550 kg. Carnea este gustoas?, prezentвnd un caloraj

ridicat.

La crearea raselor noi de animale se ?ine de asemenea cont ?i de un

astfel de indiciu economic, cum este consumul de nutre?uri pe unitatea de

produc?ie. Se ?tie, c? pentru hr?nirea animalelor se cheltuiesc de patru ?i

jum?tate ori mai multe proteine decвt cantitatea pe care ele o redau omului

sub form? de carne, lapte, ou? ?i alte produse bogate оn protein?. Care e

solu?ia? Se fac оncerc?ri de rezolvare a problemei, crescвndu-se noi

produse proteice pentru animale - оncepвnd cu drojdiile ce cresc pe

parafinele petroliere pвn? la de?eurile din industria alimentar?.

Dar exist? ?i o alt? cale: crearea unor noi animale, care se mul??mesc cu

o hran? modest?, dar pe care o folosesc cu un mai mare randament. Anume pe

aceast? cale s-a ob?inut un succes important. Este vorba de crearea unui

tip nou de animale - hibridul triplu - prin оncruci?area bizonului

american, cu vite de rasa «?arole» (este r?spвndit? оn Fran?a) ?i animale

de rasa Herford.

Bizonul se afl? demult оn centrul aten?iei cresc?torilor de vite: este

fertil, ne preten?ios, cre?te repede. Dar bizonul nu este un animal pa?nic.

Este un animal primejdios cape poate pune оn orice moment coarnele оn

aplicare. Оncerc?rile de a se оncruci?a bizoni cu rase de vaci pa?nice timp

оndelungat s-au soldat cu e?ecuri, urma?ii se dovedeau a fi sterili. ?i

iat? c?, оn sfвr?it, оn California a fost ob?inut acest hibrid

«interna?ional» care d? o descenden?? fertil? ?i nu mo?tene?te apuc?turile

n?r?va?e ale unuia dintre p?rin?i.

Carnea noii rase de vite con?ine multe proteine ?i un procent sc?zut de

gr?sime: pre?ul de cost al ei este cu 25-40% mai ieftin decвt al c?rnii de

vac?. La nou? luni semibizonul-semitaurul cвnt?re?te jum?tate de ton?

(taurul obi?nuit atinge aceast? greutate la un an ?i jum?tate). ?i consum?

оn special ierburi.

9.2.2 Reвnvierea speciilor disp?rute

Metodele genetice sunt folosite pe larg ?i оn vederea recre?rii multor

specii de animale disp?rute. Activitatea economic? a omului se reflect? оn

modul cel mai tragic asupra animalelor s?lbatice. Se presupune c? оn

apropia?ii o sut? de ani de pe planeta noastr? va disp?rea оn medie anual

cвte o specie de fiin?e vii.

Desigur, cel mai chibzuit ar fi protec?ia animalelor оn locurile lor

obi?nuite de trai, dar acest lucru nu оntotdeauna reu?e?te. Este necesar s?

se depun? eforturi ca speciile rare de animale s? se acomodeze оn

rezerva?iile naturale ?i оn gr?dinile zoologice, unde asupra lor se poate

institui un control riguros. Оn acest fel animalele rare vor exista, chiar

dac? vor disp?rea din natur?. Din rezerva?ii ?i gr?dini zoologice animalele

vor putea fi mutate ulterior оi mediul natural. Exemplul cel mai memorabil

оn acest sens оl constituie regenerarea zimbrului.

Оn 1927 оn toat? lumea se num?rau doar 48 de zimbri europeni ?i 1 mascul

caucazian. ?i to?i tr?iau оn condi?ii de priva?iune: оn gr?dini zoologice

?i оn parcurile din Europa apusean?. Societatea interna?ional? de p?strare

a zimbrilor ?i-a asumat grija de оnmul?irea ?i оncruci?area lor. Masculul

caucazian, aflat, la Hamburg, a fost оncruci?at cu un zimbru din

Belovejscaia Pu?cia. Pe calea retroвncruci??rilor ?i оncruci??rilor

reciproce de la aceea?i hibrizi s-a reu?it ob?inerea unor animale de specia

ini?ial?; ele au fost puse оn libertate оn Caucaz оntr-o rezerva?ie

natural? organizat? special оn acest scop ?i оn prezent cireada num?r?

peste 1100 de zimbri. La fel s-a procedat ?i cu zimbrii europeni. Dar

pentru a li se spori fertilitatea ?i viabilitatea ei au fost mai оntвi

оncruci?a?i cu bizoni americani ?i cu animalele domestice.

Metodele retroвncruci??rii au condus оn scurt timp la efectul scontat-

deja оn a patra genera?ie s-au ob?inut zimbri aproape pur-sвnge.

Tot gr?dinilor zoologice le dator?m ?i p?strarea unui astfel de animal

rar cum este calul lui Prjevalschii. Istoria nou? a calului lui

Prjevalschii a оnceput de la trei perechi p?strate оn diferite gr?dini

zoologice. De rena?terea fo?tilor tr?itori ai pustiurilor centrale s-a

apucat gr?dina zoologic? din Praga. Оn prezent оn gr?dinile zoologice din

lume se num?r? cвteva sute de asemenea cai.

Geneticiienii ?i zoologii nu numai au p?strat ?i au f?cut s? creasc?

num?rul unor specii de animale aflate pe cale de dispari?ie. Ei au reu?it

de asemenea s? restaureze unele specii disp?rute demult. Cвteva veacuri

trecuser? de la dispari?ia de pe p?mвnt a tarpanilor ?i bourilor. Savan?ii

i-au f?cut, оns?, s? reоnvie. Experien?ele respective au fost pe cвt de

grele, pe atвt de instructive.

Caii s?lbatici, numi?i tarpani, erau r?spвndi?i оn p?durile ?i оn stepele

europene. Ultima dat? tarpanii au fost v?zu?i la оnceputul veacului trecut.

?i doar un metis de tarpan cu cai domestici i-au p?strat pвn? оn zilele

noastre оnsu?irile ?i caracterele. Anume pe calea оncruci??rii acestor

hibrizi ?i s-a putut ob?ine cai identici din punct de vedere morfologic cu

tarpanii. Primii s-au apucat de acest lucru speciali?ti polonezi la

оnceputul veacului nostru; paralel la gr?dinile zoologice din Miunhen ?i

Berlin f?ceau experien?e оn acest sens fra?ii Hec. Probвnd diferite

variante de оncruci?are ?i f?cвnd o riguroas? selec?ie artificial? de-a

lungul unui ?ir de genera?ii, ei au c?utat s? ob?in? tarpani asem?n?tori cu

str?mo?ii lor s?lbatici. ?i succesul a venit.

Ultimul bour a c?zut оn anul 1627. Dar sвngele acestui str?mo? al vacilor

s-a p?strat оn arterele urma?ilor s?i domestici. Cele mai multe caractere

ale bourului s-au p?strat la vacile ungare ?i ucrainene de step?, precum ?i

la vacile engleze de parc. Unul din fra?ii Hec, directorul gr?dinii

zoologice din Berlin, s-a apucat s? restaureze bourul cu acelea?i metode

ale оncruci??rii reciproce. Оn prezent a fost creat? o copie destul de

exact? a acestor animale, disp?rute acum trei secole ?i jum?tate.

9.2.3 Banca de gene

Оn scopul p?str?rii speciilor de animale pe cale de dispari?ie ?i al

оmbun?t??irii rasei de animale domestice, la ora actual? se depun eforturi

оn vederea elabor?rii unor metode de conservare a genelor lor, adic? a

cre?rii unor depozite (b?nci) speciale de p?strare a genelor de animale.

Оn februarie 1976 la Centrul ?tiin?ific de cercet?ri biologice din Pu?chino

s-a desf??urat o conferin?? consacrat? оn exclusivitate acestei probleme.

Ini?iativa organiz?rii conferin?ei оi apar?inea profesorului B. N.

Veprin?ev. Lui i-a venit ideea s? colecteze ?i s? conserve sortimente de

gene de animale pentru ca оn viitor, dac? va fi necesar ?i vor exista

posibilit??i tehnice, s? se recreeze din ele speciile disp?rute. Aceast?

idee a trezit ?i interesul tuturor participan?ilor la Asambleia general? a

Asocia?iei Interna?ionale de Ocrotire a Naturii (AION), care s-a desf??urat

оn octombrie 1978 оn ora?ul A?habad.

Se ?tie c? fauna mondial? a pierdut o astfel de specie unic? de mamifere

marine ca vaca-de-mare, nimicit? оn mod barbar cu 200 de ani оn urm? оn

apele de coast? ale insulelor Comandore. Оn zilele noastre s-a ajuns s? se

оn?eleag? cвt se poate de bine ce fond genetic s-a pierdut odat? cu

dispari?ia acestor animale: dac? vaca-de-mare s-ar fi p?strat pвn? оn

prezent, problema dobвndirii proteinelor de origine animal? s-ar fi

rezolvat destul de simplu ?i de eficient: prin cre?terea acestor animale pe

оntinsele «p??uni» sub-acvatice.

Pentru ce este nevoie de o banc? a genelor? Оntreaga bog??ie a lumii

animale de pe p?mвnt este condi?ionat? de varietatea genelor, care s-au

format оn cursul evolu?iei de milioane de ani. Dar aceast? bog??ie este

amenin?at? de o primejdie real?.

Оn primul rвnd, scade оn mod catastrofal num?rul general de specii de

plante ?i animale. Оn al doilea rвnd, scade num?rul indivizilor din

interiorul multor specii, iar aceasta implic? o sc?dere a volumului

fondului genetic al speciei.

Desigur, c? pentru multe animale pe cale de dispari?ie ultimul refugiu оl

pot constitui gr?dinile zoologice, dar pentru a se evita оncruci??rile

dintre indivizi cu un grad apropiat de rudenie, fapt care duce inevitabil

la degenerare, gr?dinile zoologice ar urma s? оntre?in? cel pu?in cвte 50-

100 de indivizi de fiecare specie. Dar, dup? cum arat? calculele, chiar ?i

оn cazul unui astfel de num?r minim de indivizi necesari se va pierde

aproape jum?tate din genele de fiecare specie. De altfel, anume o astfel de

situa?ie s-a creat оn zootehnie. Tendin?ele moderne constau оn folosirea

unui num?r redus de rase оnalt productive; оn timp zeci de rase locale

dispar ireversibil. Оn realitate, оns?, toate speciile de animale ?i plante

au valoare economic? poten?ial?. Bun?oar?, animalele s?lbatice, constituie

o surs? absolut necesar? de creare оn zootehnie a unor noi rase pe calea

domesticirii ?i оncruci??rii cu rase locale.

Оn acest fel оns??i logica vie?ii indic? asupra necesit??ii de a se

depune eforturi pentru p?strarea unui num?r maxim posibil de genotipuri.

Dar pentru aceasta este necesar? crearea unui depozit, unde vor fi

concentrate asortimente variate de gene ?i de unde ele vor putea fi

primite, оn caz de necesitate, pentru munc? experimental? sau de selec?ie.

Conform opiniei lui B. N. Veprin?ev ?i N. N. Rott, asortimentele de gene

pot fi p?strate «оnchise» оn celule sau chiar оn embrioni. A fost elaborat?

o metodic? de congelare a celulelor, care permite ca dup? decongelare ele

s?-?i p?streze vitalitatea. Оn ce const? aceast? metodic?? Оn mediul оn

care se afl? celulele se adaug? crioprotectori - substan?e care protejeaz?

celulele de ac?iunea nimicitoare a frigului, iar apoi celulele sunt r?cite

treptat pвn? la temperatura de –79°CE sau pвn? -196°CE. Celulele congelate

se pot p?stra timp оndelungat: pвn? la cвteva zeci de ani. Оn practica

cre?terii vitelor оn prezent se aplic? pe larg metoda p?str?rii spermei

congelate оn azot lichid (la t° de -196°CE), urmвnd ca apoi, dup? ce va fi

decongelat?, s? fie folosit? pentru fecunda?ia artificial? a femelelor.

Metoda ofer? posibilitatea sporirii de multe ori a productivit??ii

reproduc?torilor care prezint? caractere de mare valoare economic?.

Bun?oar?, de la un taur se pot ob?ine nu 50-100 de vi?ei anual ca оn cazul

fecunda?iei naturale, ci pвn? la 10 mii. Sperma congelat? se p?streaz? ani

оntregi ?i poate fi folosit? ?i atunci cвnd reproduc?torul e mort; ea poate

fi de asemenea u?or transportat? оntr-acolo unde este necesar? ameliorarea

cirezii. Aceast? metod? poate fi folosit? pentru оnmul?irea vitelor

cornute mari, a cailor, porcilor, oilor, caprelor, g?inilor, pe?tilor ?i a

altor animale. Ea este folosit? ?i pentru cre?terea animalelor s?lbatice,

оntre?inute оn gr?dini zoologice. Se fac experien?e pe 80 de specii de

astfel de animale.

Оn ultimii ani a fost propus оnc? un mod de p?strare a genelor. Este

vorba de congelarea timpurie a embrionilor de mamifere. Dup? decongelare

ace?ti embrioni se implanteaz? оn uterul femelei-recipient, unde о?i

continu? dezvoltarea. Metoda se aplic? оn prezent la iepuri, oi, capre ?i

la vite cornute mari.

Congelarea embrionilor ofer? posibilitatea p?str?rii ?i transmiterii

caracterelor economic valoroase nu numai a masculilor, dar ?i a femelelor.

Vacile recordiste (de exemplu, Volga, despre care am mai pomenit) este

ra?ional s? fie folosite nu numai оn calitate de produc?toare de lapte, ci

?i de ovule. Оn prezent оn URSS ?i оn alte ??ri au fost ob?inute succese

importante оn direc?ia determin?rii la oi ?i vaci a poliovula?iei, a

extragerii din uter ?i a conserv?rii ovulelor, apoi implantarea lor unor

femele-recipien?i obi?nuite.

Cu ajutorul unor trat?ri hormonale de la o singur? femel? оnalt

productiv? se poate ob?ine pвn? la 60 de embrioni anual in loc de 1-2. Ei

pot fi apoi implanta?i unor femele de rase inferioare, ob?inвndu-se astfel

de la o vac? 20-30 de vi?ei pe sezon. Pe aceast? cale se poate realiza o

ameliorare substan?ial? a ?eptelului dintr-o gospod?rie, raion sau chiar

?ar?, deoarece animalele de rase valoroase pot fi u?or r?spвndite sub forma

embrionilor congela?i. Anume a?a se procedeaz? оn Australia, unde importul

de animale mature este interzis de reguli de carantin? speciale.

O alt? cale de realizare a poten?ialului genetic al unor organisme cu

indicatori remarcabili o constituie clonarea genetic?, adic? ob?inerea unor

copii exacte de animale оn via?? sau care au disp?rut demult, dac?,

bineоn?eles, celulele lor, оntr-un fel sau altul, s-au p?strat. Оn biologie

grupul de celule formate de la una singur? se nume?te clon?. Din aceast?

cauz? ?i ob?inerea unor organisme identice genetic dintr-o singur? celul?

se nume?te clonare.

Оn principiu, nu exist? nici o piedic? оn vederea clon?rii оn acest mod a

oric?ror specii de animale.

Cв?iva ani оn urm? J. Herdon din Chembridj (Anglia) a ob?inut un mormoloc

care practic nu avea «mam?». El a recoltat dintr-un intestin de broasc? o

celul? somatic? (diploid?), a extras din ea nucleul ?i l-a implantat оn

ovulul unei alte broa?te. Totodat?, nucleul din ovul fusese nimicit prin

iradiere cu raze ultraviolete Оn acest fel оntreaga garnitur? de gene noul

organism o ob?inea de la unul din p?rin?i. Mormolocul era, bineоn?eles,

copia genetic? absolut? a broa?tei de la care s-a «оmprumutat» nucleul

celular. Оntr-un alt centru ?tiin?ific din Anglia (Oxford) D. Bromholl a

reu?it s? implanteze nucleul extras dintr-o celul? somatic? оn ovulul de

epure. De remarcat c? doctorul Bromholl a folosit celule care au crescut

mul?i ani la rвnd оn cultur? de ?esut оn afara organismului (in vitro).

Anume cu asemenea celule a fecundat ovulul, nucleul c?ruia era nimicit

ini?ial prin iradiere cu raze ultraviolete.

Ovulul fecundat a fost implantat оn uterul iepuroaicei, care оndeplinea

rolul de incubator viu. Оn consecin??, s-a dezvoltat un embrion ale c?rui

gene con?ineau numai gene ale iepurelui (mort demult) celulele c?ruia

fuseser? cultivate in vitro. O adev?rat? reоnviere!

Conform opiniei unor exper?i, оn anii apropia?i va fi elaborat? o

metodic? general accesibil? ?i ieftin? de оnmul?ire «prin plombagin?» a

vitelor cornute mari ?i a altor animale domestice. O atare metodic? va avea

ca obiectiv ob?inerea de celule extrase din ?esuturile unor indivizi

animali remarcabili, stimularea femelelor оn producerea unui num?r mare de

ovule (aceasta deja se realizeaz?), fecunda?ia cu nuclee de celule somatice

(atвt de la masculi, cвt ?i de la femele-recordiste) a acestor ovule (ale

c?ror gene au fost ini?ial distruse prin iradiere) ?i implantarea ovulelor

la mame adoptive.

9.3 Genetica ?i pedagogia

9.3.1 Genotipul ?i mediul social

Probabil, c? nu o dat? ne-am оntrebat, de ce nu fiecare om poate fi f?cut

compozitor, pictor, scriitor sau matematician? De ce unul оncepe s? compun?

versuri оnc? de pe b?ncile ?colii, iar altul nu reu?e?te s-o fac? chiar ?i

dup? ce оnsu?e?te toate tainele compunerii versurilor? Acela?i lucru se

poate spune ?i despre cele mai оnalte performan?e sportive: oricвte

eforturi ?i timp nu s-ar cheltui pentru antrenamente, nu fiecare poate s?

devin? campion olimpic. De ce un om se poate abate u?or de la drumul drept

?i deveni delincvent, iar altul r?mвne neclintit chiar оn оmprejur?ri care

оl pun la оncerc?ri dintre cele mai grele?

Toate aceste «deceuri» au un singur r?spuns: to?i oamenii sunt diferi?i.

Fiecare о?i are genotipul s?u pe baza c?ruia, оn rela?ie cu mediul, se

formeaz? particularit??ile omului, inclusiv ?i cele psihice. Оn afar? de

aceasta, asupra form?rii psihicului o mare оnrвurire o are educa?ia,

оncepвnd din primele zile ale apari?iei pe lume a noului om.

Mult timp pe savan?i ?i pe pedagogi i-a fr?mвntat urm?toarea оntrebare:

оn ce mod conlucreaz? оn lupta pentru viitorul om ereditatea, mediul ?i

educa?ia? Cu alte cuvinte, cui dintre ace?ti trei factori оi apar?ine rolul

hot?rвtor оn formarea personalit??ii?

Unii considerau c? formarea esen?ei sociale a omului, dezvoltarea

personalit??ii depinde оn totalitate de ereditate. Va fi omul bun sau r?u,

curajos sau fricos, harnic sau un lene? toate acestea, dup? opinia lor,

sunt programate dinainte оn ereditate.

Nu este greu s? ne d?m sama c? acest punct de vedere este nu numai

nefundamentat, dar ?i оntr-o anumit? m?sur? d?un?tor, deoarece nu rareori

el serve?te drept paravan celor care nu ?tiu sau nu doresc s? se preocupe

de educa?ie: toate deficien?ele din educa?ie le pun оn sama «eredit??ii

proaste», оmpotriva c?reia educa?ia ar fi, chipurile, neputincioas?. Ea

este d?un?toare ?i оn alt? privin??. S? ne imagin?m urm?toarea situa?ie.

F?cвnd totalurile anului ?colar оnv???torul d? scurte caracteristici

fiec?rui elev. De exemplu, «Scutaru este silitor, perseverent, sвrguincios.

Succesele lui au depins оn mare m?sur? de h?rnicia ?i sвrguin?a cu care a

muncit» – dup? aceste cuvinte cel caracterizat va c?uta pe viitor s? se

manifeste ?i mai оn deplin?tatea acestor calit??i. «Dar iat? c? Ciobanu a

reu?it totul f?r? mult efort. Este un talent оnn?scut». La ce se poate

gвndi vizatul Ciobanu dup? aceste cuvinte? E bine c? totul оi merge u?or ?i

оn toate izbute?te. Dar оn caracteristic? nu s-a pomenit despre atitudinea

sa fa?? de оnv???tur?, fa?? de munca ob?teasc?. Reiese c? nu el a ob?inut

rezultate bune, ci ele au venit singure, de la sine. Dar oare aceast?

insinuare nu reprezint?, de fapt, o minimalizare a personalit??ii lui

Ciobanu, o negare a «eu»-lui s?u?

P?rta?ii altor tendin?e considerau c? to?i oamenii se nasc cu aptitudini

naturale egale ?i dac? educatorii nu-?i vor precupe?i eforturile, iar

copiii nu se vor l?sa pe tвnjal?, apoi fiecare ar putea s? ajung?, de

exemplu, la nivelul lui Mozart ?i Eminescu, Pu?chin ?i Repin. Urmвnd

acestei logici, s-ar p?rea c? este tot a?a de u?or s? se formeze

personalitatea omului prin intermediul instruirii ?i educa?iei, cum se

poate face din lut orice figur?. ?i acest punct de vedere s-a dovedit

lipsit de valabilitate. Fiecare pedagog cunoa?te faptul c? atвt

temperamentele, cвt ?i оnclina?iile, ?i capacit??ile copiilor – toate sunt

diferite. Fiecare elev, fiecare om, оn general, este o personalitate

irepetabil?, cu caracterul s?u deosebit, cu un mod personal de gвndire,

memorare, de aten?ie. Unul toat? via?a nu mai ajunge s? aib? ureche

muzical?, iar altul compune muzic? de la ?ase ani. Un elev abia de poate

pricepe legea lui Culon, оn schimb, poate deosebi dup? glas orice pas?re,

altul rezolv? ecua?ii diferen?iale, iar altul nu poate s? deosebeasc? teiul

de ar?ar.

«Dac? to?i oamenii ar avea acelea?i aptitudini, – spune A. C. Scvor?ov,

cunoscut biolog-evolu?ionist, – din aceasta ar reie?i c? ?i omenirea luat?

оn оntregime n-ar prezenta o diversitate de talente poten?iale mai bogat?

decвt un om oarecare. Este, probabil, o idee prea s?r?cit? despre

omenire...»

Este un adev?r incontestabil faptul c? spiritul de observa?ie, aten?ia,

memoria, h?rnicia ?. a. m. d. contribuie la dezvoltarea aptitudinilor, la

afirmarea talentului. Chiar ?i un astfel de artist genial al cuvвntului ca

Tolstoi ?i el a fost nevoit s? retranscrie «R?zboi ?i pace» de 8 ori! Dar

al?ii ar fi gata s?-?i transcrie lucr?rile la nesfвr?it f?r?, оns?, s? aib?

?ansa de a ajunge vre-odat? la оn?l?imea lui Tolstoi.

Apropo, fiindc? veni vorba de memorie. ?i ea este diferit? la diferi?i

oameni. Chiar dac? ar fi s? fie antrenat? la nesfвr?it, la majoritatea

oamenilor memoria-i... «ca memoria»; unii au dezvoltat? memoria vizual?,

al?ii pe cea mintal? (logic?, auditiv?), sau ?i pe una, ?i pe alta. Dar se

оntвlnesc ?i oameni cu o memorie fenomenal?. I. Andronicov povestea despre

I. Sollertinechii, care avea o memorie cu totul ie?it? din comun. Aruncвnd

o privire asupra unor pagini de text, pe care le vedea pentru prima oar?,

el оntorcea cartea ?i spunea: «Controleaz?». ?i orice pagin? nu i-ar fi

fost numit?, el o reproducea pe de rost. Cвnd a fost rugat s?-?i aminteasc?

ce era tip?rit оn josul paginii 212 din volumul doi al operelor complecte

ale lui N. V. Gogol din ultima edi?ie a AES (Asocia?ia Editurilor de Stat),

Sollertinechii, chibzuind cвteva momente, a redat integral ?i f?r? nici o

gre?eal? textul: «Laud? ?ie, artiste, vivat Andrei Petrovici –

recenzentului cum se vede оi pl?cea fami-... «Iart?-ne, Ivan Ivanovici, dar

ce e cu acest «fami-? – «Fami-? – a r?spuns el cu nep?sare, de parc? ar fi

fost оn firea lucrurilor, – «fami-» este prima jum?tate a cuvвntului

familiaritate, numai c? «-liaritate» vine de acum pe pagina dou? sute

treisprezece».

Este pu?in probabil c? doar cu ajutorul antrenamentelor fiecare din noi

ar putea s?-?i formeze un asemenea nivel de dezvoltare a memoriei. ?i e

p?cat.

Exemplele prezentate vin s? ne conving? de faptul c? asupra form?rii

profilului individual al capacit??ilor omului exercit? o anumit? influen??

?i ereditatea, ?i mediul оn оn?elesul cel mai larg al no?iunii. Pe lвng?

ac?iunea mediului, genotipul determin? ?i el dezvoltarea general? a

copilului ?i succesele lui la оnv???tur?. Un debil mintal se alege cu

foarte pu?in chiar ?i de pe urma celei mai bune instruiri, оn timp ce un om

n?scut cu aptitudini geniale reu?e?te оn mod obi?nuit multe f?r? ajutorul

cвt de cвt оnsemnat al cuiva. Dar pentru majoritatea copiilor de ambian?a

familial?, instruirea оn ?coal?, propriile lor eforturi depinde оn ce

m?sur? realiz?rile lor se vor apropia de limita superioar? a capacit??ilor

lor оnn?scute.

Gemenii sunt materialul natural pe baza c?ruia se poate cel mai bine

studia interac?iunea dintre genotip ?i mediu.

Dup? cum am mai ar?tat, exist? dou? categorii de gemeni: obi?nui?i

(bivitelini), cu genotipuri-diferite ?i identici (univitelini), cu

genotipuri identice.

Numeroase experien?e efectuate asupra gemenilor au demonstrat c? cu cвt

un caracter oarecare depinde mai mult de genotip, cu atвt mai mult gemenii

identici seam?n? unul cu altul sub raportul acestui caracter. ?i cu cвt el

depinde mai mult de mediul extern, cu atвt mai mult se pot deosebi оntre ei

gemenii identici. Cele mai mari deosebiri оntre gemeni se constat? оn cazul

cвnd ei sunt educa?i оn familii diferite; dar astfel de cazuri se оntвlnesc

extrem de rar. De regul?, gemenii identici sunt educa?i оn condi?ii оntr-

atвt de identice, оncвt poate s? apar? оntrebarea: nu este oare acest fapt

principala cauz? a asem?n?rii lor? R?spunsul se poate ob?ine prin

compararea lor cu gemenii obi?nui?i. Gemenii obi?nui?i cresc ?i ei оn una

?i aceea?i familie, оn unul ?i acela?i interval de timp. De aceea influen?a

mediului asupra deosebirilor dintre gemenii obi?nui?i este comparabil? cu

influen?a pe care o are mediul asupra diferen?elor dintre gemenii identici.

Diferen?a dintre gemenii obi?nui?i ?i cei identici, crescu?i оmpreun?,

este condi?ionat? оn temei de ereditatea lor diferit?. Оn schimb,

diferen?ele dintre gemenii identici crescu?i оmpreun? ?i gemenii identici

crescu?i оn medii diferite este condi?ionat? totalmente de condi?iile

diferite de mediu. Astfel, conform datelor savan?ilor americani, educa?ia

diferen?iat? duce la deosebiri cu mult mai mari de greutate ?i capacit??i

mintale, dar nu are nici o оnrвurire asupra оn?l?imii. Prin urmare,

оn?l?imea depinde оn special de ereditate, iar greutatea fizica ?i

capacit??ile intelectuale sunt determinate aproximativ оn egal? m?sur? de

ereditate ?i de mediu.

9.3.2 Talentul ?i ereditatea

L?murind rolul eredit??ii ?i al mediului оn dezvoltarea omului, оn

formarea personalit??ii sale, este important s? se explice ce reprezint?

mediul raportat la om. Asemeni altor fiin?e vii, omul se na?te ?i tr?ie?te

оntr-un mediu ce este determinat atвt de factori abiotici, cвt ?i de

factori biotici. Оn acest sens se poate afirma c? mediul omului este

acela?i ca ?i al altor fiin?e vii. Dar datorit? con?tiin?ei, omul

ac?ioneaz? оn sfera formei sociale de mi?care a materiei, subordonвndu-?i

mediul ?i to?i factorii ce ac?ioneaz? оn el. Din aceast? cauz? mediul uman

are un caracter social. Fiecare fiin?? uman? se na?te ?i tr?ie?te оn

condi?iile mediului social. Оn ce prive?te identitatea sau varietatea

genetic?, ele sunt determinate de garniturile de gene. Fiecare om о?i are

garniturile sale particulare de gene ?i оn virtutea acestui fapt din punct

de vedere genetic to?i oamenii sunt diver?i, individuali, cu excep?ia

gemenilor identici. Remarcвnd diferite particularit??i оn manifestarea

caracterelor la diferi?i oameni, ne ciocnim nu de o insuficien?? genetic?,

ci de diversitatea genetic?. Este important s? se sublinieze оn acest

context c? diversitatea genetic? a oamenilor nu depinde de mediul social

ci, din contra, de mediul social depinde manifestarea diversit??ii

genetice, deoarece ea este determinat? de condi?iile sociale оn care omul

se na?te, se dezvolt? ?i se formeaz? ca personalitate. Ei, bine, ve?i spune

dumneavoastr?, dar capacit??ile fenomenale la copiii care, ca s? zicem a?a,

n-au dovedit оnc? s? оntre оn contact cu mediul social, care n-au trecut

оnc? minimumul elementar de instruire ?i educa?ie? Aceea?i оntrebare se

poate referi ?i la personalit??ile remarcabile care se dezvolt? оn aceea?i

familie cu altele destul de mediocre.

Оntr-adev?r, majoritatea copiilor care se nasc sunt copii obi?nui?i,

copii оnzestra?i оntr-un domeniu oarecare se nasc оntr-un num?r mic, iar

personalit??i remarcabile, оnzestrate multilateral, adic? oameni geniali,

se nasc extrem de rar.

Na?terea copiilor geniali aminte?te оntrucвtva loteria. Juc?torii

reu?esc, de regul?, s? ghiceasc? unul-dou? numere, mult mai pu?ini – 3-4 ?i

cu totul pu?ini – 5-6 numere. iar оn dependen?? de ghicire se stabile?te

suma cв?tigului. Cu cвt mai mic? este probabilitatea ghicirii, cu atвt mai

valoros este cв?tigul. Ideea a fost exprimat? sugestiv de V. Polвnin.

«Na?terea geniului, – spunea el, – este cв?tigul realizat la o loterie

lipsit? aproape de cв?tiguri». Ne este dat foarte rar s? auzim despre

apari?ia copiilor cu talente deosebite. Una din aceste rare comunic?ri

senza?ionale a fost publicat? de ziarul japonez influent «Japan Times». Ea

se referea la Chim Iun Von, un seulez de trei ani, care vorbea la fel de

liber engleza ?i germana ca ?i coreeana, limba sa matern?. El rezolva cu o

nemaiv?zut? u?urin?? probleme dintre cele mai complicate, folosind оn acest

scop calculele diferen?iale ?i integrale. Chim Iu este me?ter la scrisul

caligrafic, scrie versuri foarte bune ?i cite?te ziarele. P?rin?ii acestui

fenomen – Chim Su Son, fizician, оn vвrst? de 33 de ani ?i Iu Mun Hiun,

cadru didactic la Universitatea din Seul, оn vвrst? de asemenea de 33 de

ani - au povestit c? оn a patra lun? dup? na?tere fiului i-au ap?rut dintr-

odat? 19 din?i, iar peste dou? zile el a оnceput s? rosteasc? cuvinte. La

?ase luni el a оnceput s? mearg? ?i s? memoreze din auzite denumiri de

copaci ?i de animale. La 1 an ?i o lun? Chim оnsu?ise destule cuvinte

engleze?ti, pentru a vorbi satisf?c?tor engleza.

Peste o lun? el a оnceput s? vorbeasc? germana. La un an ?i jum?tate a

оnceput s? scrie cu o pensul? mic?, ?i cu tu?, iar la doi ani a оnceput s?-

?i fac? оnsemn?ri zilnice. Multe dintre оnsemn?rile ?i desenele lui au fost

publicate оn ziarele din Seul. Deci, un adev?rat fenomen.

Un alt exemplu. Оn anul 1979 la sec?ia preg?titoare a Universit??ii din

Moscova a fost primit un b?ie?el de nou? ani – Jalil Said – din Afganistan.

Guvernul acestei ??ri a hot?rвt s?-l trimit? pentru continuarea studiilor

оn URSS la facultatea de mecanic? ?i matematica a USM (programa pentru

?coala medie el a оnsu?it-o оntr-un an). Jalil a venit оn Uniunea Sovietic?

оmpreun? cu tat?l s?u Cherim Said, care urma ?i el s?-?i fac? studiile la

Universitate.

Dup? o lun? ?i jum?tate de cursuri cu оnv???tori de limba rus?, Jalil a

оnceput s? оn?eleag? bine оntreb?rile care i se adresau, s? r?spund? la ele

?i adesea s-o fac? chiar pe traduc?torul pentru tat?l s?u. Dar la оnceput

lec?iile mergeau destul de prost. ?i doar atunci cвnd a fost schimbat modul

de instruire, luвndu-se ca baz? manualul de matematic?, treburile s-au

normalizat.

Care este explica?ia acestor cazuri? Ce rol i se atribuie eredit??ii ?i

ce rol mediului оn dezvoltarea talentelor cu totul ie?ite din comun?

Iat? ce scriu оn leg?tur? cu aceasta cunoscu?i savan?i Ia. Reghinschii ?i

A. Scvor?ov: «Ereditatea talentului? Exist? numeroase genealogii care o

confirm?: muzica оn familia Bah, astronomia pentru оntreaga genera?ie de

astronomi Cassini оn cadrul c?reia s-a desf??urat de la tat? la str?nepot

timp de 124 de ani continuitatea оn conducerea observatorului astronomic

din Paris; pictura оn familia Macovschii, matematica оn familia Bernulli.

Pe de alt? parte, оns?, оn majoritatea cazurilor оnzestrarea ereditar? este

determinat? de оmbinarea unui ?ir de оnsu?iri independente... Poate c?

anume оn polifactorialitate ?i se ascunde una din cauzele faptului c? chiar

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15