Современная генетика

Современная генетика

A fost deja acumulat? o anumit? experien?? оn tratarea bolnavilor cu

anomalii ale cromozomilor sexuali. De exemplu, aplicarea priceput? a

terapiei hormonale la femeile care au un singur cromozom X(X0) apropie оn

mare m?sur? aspectul exterior al acestor femei de cel al femeilor normale.

Este cunoscut cazul trat?rii cu metiltestosteron a unui tвn?r de 16 ani

avвnd sindromul lui Clinefelter ?i care mai tвrziu a lucrat оn calitate de

tehnician.

O bun? ac?iune are asupra bolnavilor cu sindromul lui Down nia?inamida.

Din p?cate, la etapa actual? de dezvoltare a ?tiin?ei bolile ereditare nu

pot fi vindecate definitiv. Surplusul sau lipsa de cromozomi din cariotipul

oamenilor, precum ?i genele defecte se transmit copiilor lor. Aceast?

оmprejurare este de natur? s? fac? ?i mai imperioas? necesitatea оnt?ririi

alian?ei dintre medici ?i geneticiieni pe calea spre descoperirea unor noi

metode ?i mijloace de izb?vire a omenirii de ereditate patologic?. Оn

leg?tur? cu aceasta nu este de prisos s? amintim gвndurile marelui fiziolog

I. P. Pavlov, sunвnd ca un testament, rostite la sicriul fiului s?u, care a

murit de cancer: «Medicii no?tri,-spunea I. P. Pavlov, - trebuie s?

cunoasc? la perfec?ie legile eredit??ii. Trebuie nimicit? оn r?d?cin?

posibilitatea transmiterii genera?iilor viitoare a bolilor cauzate de gene

patologice...» ?i «...traducerea оn via?? a adev?rului ?tiin?ific cu

privire la legile eredit??ii va ajuta omenirea s? scape de multe dureri ?i

nenorociri».

Consultarea medico-genetic? reprezint? o modalitate de aplicare оn

medicina practic? a realiz?rilor ?tiin?ifice din domeniul geneticiii,

constituind o form? specific? de asisten?? acordat? popula?iei, avвnd ca

scop profilaxia bolilor ereditare. Problemele care se isc? cu acest prilej

?in nu numai de sfera geneticiii medicale, multe din ele, aflвndu-se оn mod

tradi?ional оn competen?a psihologiei, sociologiei, dreptului, economiei,

demografiei.

Realizarea principiului profilaxiei оn medicin? nu poate fi deplin? f?r?

profilaxia bolilor ereditare, care se reduce оn fond la posibila limitare a

na?terilor de copii cu boli ereditare. Aceast? eliberare a comunit??ii

umane de povara muta?iilor patologice se cere оnf?ptuit? cu astfel de

metode care corespund pe deplin principiilor umanitare ale societ??ii

noastre.

VIII. DETERMINISMUL EREDITAR AL LONGEVIT??II

8.1 Gerontologia ?i genetica

Cunoa?tem deja ce reprezint? genetica ?i care este sfera ei de

preocup?ri, dar iat? despre gerontolojie mul?i dintre dumneavoastr? posibil

c? nici n-au auzit.

Cum adesea se оntвmpl?, denumirea cuvвntului provine din «montarea» a

dou? cuvinte grece?ti: gerontos-«b?trвne?e» ?i logos-«оnv???tur?».

Gerontologia se ocup? cu studiul mecanismelor ?i cauzelor оmb?trвnirii

organismelor. Оn schimb, istoria gerontologiei оns??i e departe de vвrstele

b?trвne?ii, num?rвnd doar cвteva decenii.

Оnceputul cercet?rilor aprofundate ale organismului aflat оn proces de

оmb?trвnire a fost pus prin studiile lui I. I. Mecnicov. Iar la baza

cuno?tin?elor moderne despre оmb?trвnire se afl? lucr?rile academicianului

A. A. Bogomole?-creatorul ?colii de gerontologie ?i organizatorul primei оn

lume conferin?e ?tiin?ifice оn aceast? problem?. Ea se numea semnificativ

«B?trвne?ea» ?i s-a desf??urat la Chiev оn anul 1938. Aproximativ peste 20

de ani discipolii ?i colaboratorii lui Bogomole? au creat, din nou la

Chiev, Institutul unional de gerontologie, care a g?zduit cel de-al nou?lea

Congres interna?ional de gerontologie din anul 1972.

Fiindc? vorbim de оmb?trвnire, este firesc s? se i?te urm?toarea

оntrebare: cвt poate ?i cвt trebuie s? tr?iasc? omul?

Iat? cвteva date ce-i caracterizeaz? pe longevivi. Mo?ierul maghiar P.

Zartai s-a n?scut оn secolul XVI ?i a murit оn secolul ...XVIII, tr?ind 185

de ani. Via?a conjugal? a maghiarilor Jon ?i Sarra Ravel a durat 147 de

ani: so?ul a murit оn vвrst? de 172 de ani, iar so?ia оn vвrst? de 164 de

ani. Este exemplul celei mai оndelungate ve?i conjugale. Albanezul Hudie a

tr?it 170 de ani, avвnd оn timpul vie?ii 200 de urma?i: copii, nepo?i,

str?nepo?i, str?-str?nepo?i ?. a. m. d.

Оn cartea sa «Prelungirea duratei vie?ii» A. A. Bogomole? citeaz?

urm?torul fapt cunoscut: la 31 iulie 1654 cardinalul d'Armaniac a v?zut un

b?trвn ce plвngea оn strad?. La оntrebarea din ce cauz? plвnge, b?trвnul a

r?spuns c?

l-a b?tut taic?-s?u. Mirat, cardinalul ?i-a exprimat dorin?a de a-l vedea

ne tat?l b?trвnului. ?i i-a fost dat s? vad? un b?trвn plin de via?? оn

vвrst? de 113 ani, care i-a spus c? ?i-a pedepsit fiul pentru lipsa de

respect fa?? de unchiul s?u: оl оntвlnise ?i nu-l salutase. Cвnd cardinalul

a intrat оn cas?, a v?zut un alt b?trвn оn vвrst? de 143 de ani - ?i el

plin de via??.

?i оn fosta URSS au fost оnregistrate cazuri de uimitoare longevitate.

Osetina Tense Abzieva a tr?it 180 de ani. Muslim ?iraliev-164, Ismail

Aitraliev- 160 de ani...

Vorbind despre durata posibil? a vie?ii omului, savan?ii numesc cifre

diferite: 120-150-180-200 de ani ?i mai mul?i. Оnc? marele biolog rus I. I.

Mecnicov, referindu-se la caracterul inepuizabil al rezervelor interne ale

organismului, spunea: «Moartea оnainte de оmplinirea a 150 de ani este o

moarte silit?».

Omul dispune de astfel de rezerve interne ?i for?e de ap?rare, care

permit s? se vorbeasc? nu numai de posibilitatea prelungirii duratei

vie?ii, оncetinirii procesului de оmb?trвnire, de care se ocup?

gerontologia, dar ?i de posibilitatea prelungirii perioadei de tinere?e, a

p?str?rii ei ?i chiar de reвntinerire. Aceste probleme sunt rezolvate de o

nou? ramur? a gerontologiei numit? juvenologia. Este vorba de p?strarea

tinere?ii, de prelungirea duratei vie?ii active ?i a activit??ii creatoare

a omului.

Gerontologia, juvenologia. Dar ce leg?tur? au ele cu genetica?

Lev Tolstoi a murit la 82 de ani de pneumonie. Ghiote a murit la 83 de

ani tot de pneumonie. Abia cu un an оnainte de moarte terminase partea a

doua a lui «Faust». Pвn? оn ajunul mor?ii ?i-a p?strat facult??ile

creatoare, capacitatea de munc?, capacitatea de a se pasiona. Ti?ian a

murit la 99 de ani de cium?. La vвrsta de 95 de ani el a terminat vestita

sa pвnz? «Hristos purtвnd coroan? de spini». Michelangelo a murit оn vвrst?

de 89 de ani, f?r? s? p?r?seasc? munca ?i fiind pasionat pвn? оn preajma

mor?ii, trecвnd de la sculptur? la arhitectur?, de la pictur? la compunerea

versurilor.

Englezul Tomas Parr la vвrsta de 105 ani a fost supus unei peniten?e

pentru concubinaj, la 120 de ani s-a c?s?torit din nou ?i a murit la 152 de

ani оntвmpl?tor din cauza supraalimenta?iei. La autopsie marele fiziolog ?i

embriolog Harvei n-a descoperit оn organismul lui modific?ri gerontice

serioase.

Оncepвnd studierea longevit??ii, colaboratorii Institutului de fiziologie

clinica al Academiei de ?tiin?e din Rusia au descoperit оn anul 1937 оn

оmprejurimile" ora?ului Suhumi 12 persoane оntre 107-135 de ani. To?i s-au

dovedit a fi plini de for?? ?i gazde ospitaliere.

Unul din ace?ti b?trвni, оn vвrst? de 107 ani, о?i nega cu оndвrjire

vвrsta, afirmвnd c? are numai 70. «Demascat» de oameni de-o vвrst? cu el ?i

de al?i martori, el a m?rturisit: «Vreau s? m? оnsor. Dar cine o. s? se

m?rite cu un b?trвn de 100 de ani? Cu unul, оns?, de 70 de ani se m?rit?

oricine».

Оn Georgia se bucur? de o larg? popularitate corul b?trвnilor de 100 de

ani, iar dansatorului L. ?aria la vвrsta de 112 ani i s-a acordat un premiu

special pentru cea mai corect? executare a unui dans.

Оn sport este cunoscut numele moscovitului Nicolai Zolotov, care, de?i

avea 85 de ani, continua s? participe la competi?ii oficiale de anvergur?,

ca, de exemplu, crosul de atletic? u?oar? organizat de ziarul «Pravda»,

cursa tradi?ional? pe distan?a de 30 de chilometri Tarasovca-Moscova ?. a.

Toate aceste date ?i altele similare ne ofer? certitudinea c?

posibilit??i poten?iale ale prelungirii termenului de via?? activ? exist?

?i trebuie c?utate doar c?ile de realizare a acestor posibilit??i

Оn acest sens genetica este chemat? s?-?i aduc? contribu?ia. Asupra

acestui aspect au st?ruit оn discursurile lor ?i participan?ii la cel de-al

9-lea congres de gerontologie din anul 1972.

8.2 Teoriile genetice ale оmb?trвnirii

Din timpurile lui Hipocrat au fost emise peste 200 de ipoteze ?i teorii

ale оmb?trвnirii. Dar abia оn prezent savan?ii au ajunse оn preajma

dezleg?rii tainelor mecanismului оmb?trвnirii, al rezolv?rii problemelor

prelungirii vie?ii.

Biologii au acumulat numeroase date despre schimb?rile ce se produc odat?

cu vвrsta оn organism, оn anumite celule ?i chiar оn molecule. Dar pentru

оn?elegerea esen?ei оmb?trвnirii lipse?te principalul: nu se ?tie care sunt

cauzele acestor modific?ri, ce este primordial ?i ce este secundar ?. a. m.

d.

S? ne oprim pe scurt asupra unor teorii genetice contemporane privind

оmb?trвnirea organismelor, teorii ce se bucur? de cea mai mare

popularitate,

Una din acestea afirm? c? b?trвne?ea, ca de altfel ?i dezvoltarea

individual?, este programat? оn genele organismului, оncepвnd cu prima lui

celul?.

Оn comunicarea f?cut? la congresul de gerontologie men?ionat B. F.

Vaniu?in a citat date experimentale care se refereau la teoria genetic? a

оmb?trвnirii. Оn ce constau aceste date? Оn faptul c? odat? cu vвrsta

num?rul de grupe metilice ale bazelor suplimentare din moleculele de ADN

scad. O astfel de legitate a fost constatat? la gorbu?? ?i la ?obolani: оn

ADN-ul din celulele somatice con?inutul de 5-metilcitozin? scade

aproximativ de 1,5 ori. Aceste grupe metilice condi?ioneaz? sinteza unor

fermen?i, sc?derea num?rului c?rora оnrвure?te asupra оntregii activit??i a

celulei vii. Оn acest fel «amprenta vвrstei» din celul? a fost pentru prima

oar? descoperit? оn оnsu?i ADN.

Este logic s? se presupun? c? procesul de оmb?trвnire este comandat de

programul genetic al celulei ?i din motivul c? durata vie?ii are оn mod

evident un caracter de specie. Doar to?i oamenii оmb?trвnesc, to?i

elefan?ii tr?iesc nu mai mult de 70-80 de ani, caii nu mai mult de 30-40,

cвinii ?i lupii-de 13-15 ani, pisicile-de 9-10 ani, ?oarecii ?i ?obolanii

tr?iesc aproximativ 3 ani.

Оn lumea plantelor exist? numeroase exemple ale unei durate a vie?ii

excep?ional de mare: mestecenii, plopii, cire?ii, vi?inii tr?iesc cвteva

sute de ani, iar pinii, ar?arii ?i stejarii-peste 1000 de ani. A fost

descris un baobab cu o vвrst? de peste 5000 de ani. Pe de alt? parte, la

unii microbi durata vie?ii este de cвteva zeci de minute...

Ar fi greu s? se contesteze c? ciasornicele biologice sunt оntoarse

оntotdeauna pentru un termen individual propriu fiec?rei specii, iar

diferen?ele specifice sunt determinate anume de gene: ?i dezvoltarea

embrionului, ?i apari?ia pe lume a nou-n?scutului, ?i toat? dezvoltarea lui

ulterioar?-pвn? la moarte...

La congres a vorbit ?i profesorul universit??ii Stenford (SUA) Leonard

Haiflic-unul din creatorii gerontologiei moderne. Haiflic ?i colaboratorii

s?i au demonstrat c? procesului de оmb?trвnire este supus nu numai

organismul оn ansamblu, dar ?i fiecare celul? aparte, chiar dac? acestea

sunt izolate ?i cresc оn eprubet?. Mai precis, a fost stabilit c? оn afara

organismului via?a celulelor este limitat?: dup? un anumit num?r de

diviziuni cre?terea оn continuare a culturilor de celule оnceteaz? ?i ele

per.

Pentru celulele umane num?rul critic de diviziuni este egal оn medie cu

50. De ce nici mai mult, nici mai pu?in, dar anume 50? - ve?i оntreba. Ce

parc? celulele «?in minte» prin cвte, diviziuni au trecut? La aceast?

оntrebare nu poate r?spunde pвn? una alta nici Haiflic оnsu?i. Dar se pare

c? celulele au, totu?i, «?inere de minte».

Haiflic a remarcat faptul c? celulele congelate pot fi p?strate оn azot

lichid aproape la infinit, iar fiind dezghe?ate ele оncep iar??i s? se

divid?.

Dar ce s-ar оntвmpla dac? ar fi s? fie dezghe?ate celule conservate dup?

ce au suferit, de exemplu, 10 diviziuni? Sau 20? S-a constatat c? celulele

decongelate se dubleaz? de atвtea ori, оncвt num?rul 'de noi diviziuni оn

sum? cu cele precedente s? fie egal cu 50! Dac? diviziunea este oprit? la a

dou?zecia mitoz?, celulele se vor diviza dup? decongelare de оnc? 30 de

ori. Dac? s-au realizat 10 mitoze, vor urma оnc? 40 de dubl?ri.

Aceasta оnseamn? c? celulele au оntr-adev?r memorie, ?in, deci, minte ce

li s-a оntвmplat mai оnainte ?i nu gre?esc la socoteal? pвn? ea nu se

оncheie!

Dar iat? o alt? оntrebare: ?in minte numai celulele congelate sau orice

fel de celule ale organismului viu?

Haiflic a recoltat celule de la oamenii оn vвrst? de la 20 pвn? la 87 de

ani ?i aceste celule se dublau оn cultur? de la 29 pвn? la 14 ori. Pe baza

a numeroase experien?e a fost stabilit? urm?toarea legitate: cu cвt

donatorul este mai оn vвrst?, cu atвt mai pu?ine dubl?ri se produc оn

celulele recoltate de la el. Celulele embrionului sufer? circa 50 de

diviz?ri, celulele unei persoane de 20 de ani aproximativ 30 ?. a. m. d.

Mai tвrziu au fost stabilite limitele de vвrst? ?i la celulele altor

tipuri de organisme. Dar la principala оntrebare-de ce moare celula?--nu s-

a g?sit un r?spuns, de?i au fost emise numeroase ipoteze.

Toate aceste ipoteze pot fi оmp?r?ite оn dou? grupe mari. Conform primei

grupe de ipoteze, оn celul? оmb?trвne?te nucleul. Conform celei de-a doua,

оn producerea fenomenului de оmb?trвnire particip? ?i citoplasma. Aceste

idei ?i-au propus s? le verifice оn continuare L. Haiflic ?i V. Rait.

S-a hot?rвt s? se procedeze la оntinerirea unei celule b?trвne,

introducвndu-se оn ea citoplasm? tвn?r?. Pentru aceasta s-au folosit celule

lipsite de nucleu (citopla?ti) care erau fuzionate cu celule оntregi. Оn

cursul experien?elor au fost fuziona?i citopla?ti «b?trвni» cu celule

«tinere», citopla?ti «tineri» cu celule «b?trвne», precum ?i «tineri» cu

«tinere», «b?trвni» cu «b?trвne».

Ultimele dou? variante au demonstrat c? celulele sufereau un anumit num?r

de diviziuni ?i apoi periau. M?surвnd, оns?, durata vie?ii ulterioare a

celulelor fuzionate оn primele dou? variante, autorii au ajuns la concluzia

c? ad?ugarea de citoplasm? «tвn?r?» nu spore?te durata vie?ii celulelor

«b?trвne» ?i invers, citoplasma «b?trвn?» nu o оmb?trвne?te pe celula

«tвn?r?». Prin urmare, dup? toate probabilit??ile «vвrsta» citoplasmei nu

determin? «vвrsta» оntregii celule (dat fiind faptul c? ea nu «hot?r??te»

de cвte ori s? se mai divid? aceasta оnainte de a peri). ?i de?i autorii

indic? asupra caracterului preliminar al rezultatelor ob?inute, ei оnclin?

s? acorde mai mult credit ideii c? fenomenul de b?trвne?e оncepe de la

nucleu.

Cine e, totu?i, «calculatorul» molecular al celulei? Colaboratorul

Institutului de epidemiologie ?i microbiologie al A? din Rusia A. M.

Olovnicov consider? c? mai degrab? este vorba de ADN.

Posibil c? celula deaceea ?tie cвte mitoze au avut loc оn ea, deoarece cu

fiecare diviziune scade lungimea ADN-ului, pe care оl con?ine, cu un anumit

segment. Cu alte cuvinte, celulele-fiice mo?tenesc molecule tot mai scurte

de ADN- A. M. Olovnicov a f?cut presupunerea c? la capetele ADN-ului se

afl? gene speciale de tampon, care nu con?in informa?ie, ci au doar

misiunea de a ocroti celula. Toate genele de importan?? vital? sunt dispuse

mai aproape de mijloc ?i atвta timp cвt ele nu sunt retezate, celulele

func?ioneaz? normal.

Оn procesul replic?rii ADN-ului celula sacrific? genele de tampon.

Fenomenul se desf??oar? probabil оn felul urm?tor. De fiecare dat? оn

procesul replic?rii nu este reprodus segmentul marginal al genei de tampon

?i dup? 30 de mitoze se pierd 30 de asemenea segmente, iar оn total gena de

tampon este compus? din aproximativ 50 de p?r?i. Ele toate sunt «bilele»

moleculare cu care celula face calcule.

Atвta timp cвt gena de tampon nu este epuizat?, celula func?ioneaz?

normal. Catastrofa оncepe s? se produc? atunci cвnd se ajunge la gena care

оi urmeaz?. Оn aceasta ?i const?, dup? opinia lui Olovnicov, cauza

primordial? a оmb?trвnirii.

Cu mai mult de zece ani оn urm? a fost exprimat un alt punct de vedere,

conform c?ruia fenomenul de оmb?trвnire este numit «catastrofa erorilor» оn

procesul biosintezei moleculelor: acumularea de erori duce la formarea de

proteine ?i de acizi nucleici defectuo?i, la tulburarea metabolismului ?i

la moarte.

?i оntr-adev?r, dac? оn molecula de ADN оn care este cifrat? informa?ia

cu privire la sinteza proteinei se produce vre-o dereglare (ca urmare a

iradierii sau ac?iunii unui virus patogen sau din alt? cauz?), se оncepe

sinteza unor molecule proteice cu defect. ?i precum o liter? gre?it culeas?

din matri?a tipografic? se repet? оn fiecare exemplar al unei publica?ii,

s? zicem cu un tiraj de 100 de mii, a?a ?i eroarea comis? оn molecula de

ADN va duce la sinteza a?a-numitelor proteine false, care se deosebesc de

cele normale ?i dup? structur?, ?i dup? compozi?ia elementelor-componente

?i, desigur, dup? ac?iune. Aceasta modific? la rвndul ei func?iile celulei.

La оnceput acestei ipoteze formulate de L. Orghel, nu i s-a acordat prea

mare aten?ie, dar apoi s-a dovedit c? ea este cвt se poate de conving?tor

fundamentat? de date experimentale.

S-a constatat astfel c? оntr-adev?r la оmb?trвnirea celor mai diferite

tipuri de celule se produc modific?ri оn proteine ?i anume: scade

rezisten?a la ac?iunea diferitelor valori de temperatur?, scade activitatea

?i se schimb? specificitatea fermen?ilor. Dar pвn? nu demult lipseau

dovezile оn favoarea faptului c? оn procesul оmb?trвnirii scade precizia

func?ion?rii sistemului informa?iei genetice.

Cercet?torii englezi S. Linn, M. Cairis ?i R. Holidei au оncercat s?

verifice ipoteza «catastrofei erorilor». Ei au hot?rвt s? vad? ce e

оntвmpl? cu ADN-polimeraza la оmb?trвnirea unei culturi de fibrobla?ti

umani. ADN-polimeraza asigur? p?strarea ?i transmiterea informa?iei

genetice, de aceea de precizia cu care lucreaz? acest ferment depinde

via?a, celulei.

Experien?a a constat оn urm?toarele. La оnceput s-a separat fermentul

aparte din culturi de celule tinere ?i b?trвne. Apoi acest ferment a fost

pus s? ac?ioneze, adic? s? sintetizeze ADN dup? o matri?? artificial?, a

c?rei compozi?ie nucleotidic? era cunoscut? exact. Apoi dup? compozi?ia ADN-

ului sintetizat s-a determinat precizia ac?iunii fermen?ilor ?i la aceast?

etap? a experien?elor s-a dovedit c? fermentul ADN-polimeraz?, separat din

celulele unor culturi b?trвne, gre?e?te de zeci de ori mai des!

R?mвnea neclar faptul ce trebuiau s? fie considerate aceste modific?ri:

cauz? sau, din contra, urmare a оmb?trвnirii. Teza de baz?, оns?, a

ipotezei cu privire la mic?orarea preciziei ac?iunii fermen?ilor оn cazul

оmb?trвnirii a fost demonstrat?. Aceast? certitudine explic? conving?tor

de ce la оmb?trвnire cre?te frecven?a muta?iilor ?i a anomaliilor

cromozomice.

Autorii lucr?rii consider? c? observa?iile lor permit o mai bun?

оn?elegere a mecanismelor apari?iei cancerului ?i a altor boli la vвrste

оnaintate.

Majoritatea cercet?torilor consider? c? toate presupusele explica?ii ale

оmb?trвnirii ?in de una din cele dou? teorii de baz?: a program?rii

genetice ?i a acumul?rii erorilor.

Relativ recent оn cadrul Institutului de gerontologie al A? din Ucraina

savantul V. V. Frolchis a elaborat оnc? o ipotez? a fenomenului de

b?trвne?e ?i anume ipoteza adapta?ional-regulatoric?.

Esen?a acestei ipoteze const? оn urm?toarele: deregl?rile din aparatul

genetic, ce conduc la оmb?trвnirea organismului, apar nu оn orice loc al

moleculei de ADN, ci, la оnceput, numai оn genele de reglare. Dup? cum se

?tie, exist? dou? tipuri de gene - structurale (оn ele este оnscris codul

de construire a proteinelor) ?i de reglare (un fel de оntrerup?toare care

conecteaz? sau deconecteaz? procesul de «citire» a informa?iei ADN). Cu

alte cuvinte, genele reglatoare dirijeaz? activitatea genelor structurale.

O analojie dintre cele mai simple: butonul cu care sunt f?r? sfвr?it puse

?i scoase din func?iune mii de relee, se defecteaz? primul.

V. V. Frolchis consider? c? din cauza defectelor primare оn genele de

reglare se produc muta?ii оn toate verigile metabolismului unor proteine.

Apoi, pe baza aceasta - modific?ri importante оn func?iile celulelor ?i ale

оntregului organism.

8.3 Perspectivele juvenologiei

A?a stau lucrurile cu teoriile. Dar оn practic? e posibil ca un

experiment privind prelungirea vie?ii s? izbuteasc?? Da, e posibil, de?i a

vorbi оn acest sene referitor la om e оnc? prematur. Оn schimb, s-a reu?it

ca printr-o diet? special? s? li se prelungeasc? durata ve?i» unor

?obolani.

Primele experien?e de acest fel au fost оnf?ptui-te de biologul american

C. Macchei; el a pornit de la o idee destul de simpl?: dac? s-ar putea

оncetini dezvoltarea unui organism printr-o ra?ie alimentar? special?, оn

acest fel se poate lungi durata vie?ii acestui organism.

Academicianul V. V. Nichitin оmpreun? cu colaboratorii s?i au dat оn

cursul a 100 de zile unor ?obolani hran? de re?inere a cre?terii, con?inвnd

multe proteine ?i vitamine, оn schimb avвnd un con?inut redus la maximum de

gr?simi ?i glucide. Ca urmare, protoplasma a suferit restructur?ri

serioase, amintind protoplasma unor animale de control mult mai tinere.

Dup? aspect exterior un ?obolan оn vвrst? de trei ani, ?inut la diet?, era

greu de deosebit de unul de control, avвnd vвrsta de numai trei luni.

Оn sistemul endocrin al ?obolanilor de experien?? au fost оnregistrate

muta?ii profunde. Astfel, la ?obolanii care оndurau foame ?i la cei de

control cantitatea de colagen (protein? fibrilar?) din ?esuturi era egal?;

оn schimb, la cei ?inu?i fl?mвnzi colagenul a r?mas la fel de elastic ca ?i

la animalele tinere!

Rezultatele acestor experien?e sunt interesante ?i importante: ?obolanii

?inu?i la diet? tr?iau cu 10-30% mai mult decвt cei de control.

De remarcat c? atunci cвnd dup? perioada de diet? fl?mвnd? animalelor li

s-au dat iar??i s? m?nвnce pe s?turate, particularit??ile organismului care

se conturaser? оn timpul experimentului s-au p?strat!

Se cunoa?te de asemenea c? sc?derea temperaturii corpului doar cu 1-2

grade promite sporirea duratei vie?ii cu 10-20 de ani. De exemplu,

musculi?a o?etului la o temperatur? a mediului ambiant de 30 de grade

tr?ie?te 15 zile, iar la 10 grade- 177 de zile.

Acestea sunt оntr-o prim? comparare posibilit??ile a doi factori

curativi: alimenta?ia ra?ional? ?i c?lirea termic?.

Se оn?elege c? cel mai ispititor este «s? se trag? de sforile» genetice

pentru a se putea corecta astfel оn programul genetic ceea ce este «scris

de la na?tere». ?i faptul nu este оntвmpl?tor. C?ci, de exemplu, s-a reu?it

o m?rire a duratei vie?ii, оnlocuindu-se o singur? gen?. S-au ob?inut deja

linii de ?oareci ?i insecte care tr?iesc de 2-3 ori mai mult decвt cei

obi?nui?i. Acestea ?i multe alte experimente, efectuate оn diferite

laboratoare din diferite ??ri, vin s? confirme posibilitatea oper?rii de

corect?ri оn «оnregistrarea» de program.

Fire?te, ar fi absurd s? se cread? c? procedвndu-se la o copiere a unor

astfel de experien?e se poate aplica ?i la om o recomanda?ie similar?. Dar

experien?ele sunt necesare ?i valoroase, c?ci pe baza lor se poate studia

extrem de complicatul mecanism biochimic .al оmb?trвnirii.

Noua direc?ie оn gerontologie se deosebe?te principial de cea

tradi?ional? prin faptul c? о?i pune drept sarcin? schimbarea pe cale

artificial? a оnsг?i termenelor оn care se produce instalarea b?trвne?ii ?i

a mor?ii la diferite specii. Se cere prelungit? nu perioada de b?trвne?e,

ci cea de maturitate, fapt care ar deplasa durata vie?ii departe de

limitele actuale.

Conform opiniei majorit??ii savan?ilor, singura posibilitate ne folosit?

de m?rire a duratei medii a vie?ii r?mвne оncetinirea proceselor de

оmb?trвnire.

Savan?ii ajung la concluzia c? deja оn viitorul apropiat la nivel genetic

se va putea realiza posibilitatea ac?ion?rii asupra organismului оn vederea

re?inerii proceselor de оmb?trвnire.

Faptul se explic? prin оmprejurarea c? ?tiin?a ia ob?inut succese

importante оn studierea codului genetic - unul dintre cei mai оnsemna?i

factori, ce determin? durata vie?ii. Ultimele descoperiri оn domeniul

biologiei moleculare ?i al geneticiii ofer? speran?a c? оn timpul apropiat

se vor putea realiza schimb?ri esen?iale оn programul genetic al

organismului.

Au fost adoptate programul ?tiin?ific complex «Mecanismele оmb?trвnirii,

elaborarea c?ilor ?i a mijloacelor de m?rire a duratei vie?ii». La

оnf?ptuirea lui particip? unele dintre cele mai mari institute de cercet?ri

?tiin?ifice ?i institu?ii de оnv???mвnt: Institutul de genetic? general? al

Rusiei, universit??ile din Moscova, Chiev, Harcov ?i altele.

De curвnd la Moscova a fost оnfiin?at Institutul de juvenologie, care

este chemat s? cerceteze ?i s? pun? pe o serioas? baz? ?tiin?ific? toate

cercet?rile care se efectueaz? оn ?ar? оn acest domeniu complex ?i

interesant.

A fost creat? o Asocia?ie mondial? оn problema «Sporirea artificial? a

duratei specifice a vie?ii oamenilor», din care fac parte ?i savan?i din

?ara noastr?. Оn adresarea c?tre to?i savan?ii din lume, pe care a adoptat-

o, se spune: «...e timpul s? recunoa?tem cu оndr?zneal? c? numai datorit?

miopiei noastre ?tiin?ifice b?trвne?ea continu? s? nimiceasc? oameni оn

vвrst? de 60-80 de ani. Am sc?pat prilejul de a le da la timp oamenilor

suplimentar zeci sau poate ?i sute de ani de via?? ?i acest fapt ne impune

acum obliga?ia de a ne dubla eforturile оn aceast? munc?».

Dar, nu e cazul s? ne lini?tim la gвndul c? savan?ii lucreaz? pentru noi

?i c? faptul ne scute?te de a ne preocupa de acest lucru. Prelungirea

perioadei de via?? activ? depinde de fiecare din noi. Vechile formule ale

s?n?t??ii-munca, odihna, practicarea sportului, bunele rela?ii cu cei din

jur, un mod de via?? moderat, renun?area la fumat, evitarea exceselor

alimentare, a abuzului de alcool ?i altele - r?mвn оn vigoare. S? ne

amintim de teza fundamental? a geneticiii: posibilit??ile poten?iale ale

genotipului se pot realiza numai оn condi?ii de via?? corespunz?toare.

Dup? cum a spus L. M. Suharebschii, directorul Institutului de

juvenologie, dac? omul duce de la na?tere un mod de via?? care corespunde

оntrutotul concep?iilor existente privind normele de psihoigien?,

eforturile fizice, igiena alimenta?iei, muncii ?i odihnei, el trebuie s?

tr?iasc? cel pu?in 150-200 de aii. ?i nu оntr-un viitor оndep?rtat, ci оn

prezent.

IX. REALIZ?RILE ?I PERSPECTIVELE GENETICIII

9.1 Genetica ?i fitotehnia

Una din c?ile de intensificare a produc?iei agricole a constituit-o

оnlocuirea soiurilor vechi de plante cu alte noi, mai productive. Cel care

s-a ocupat de realizarea оn practic? a acestei metode a fost academicianul

N. I. Vavilov-cunoscut? personalitate ?tiin?ific? оn domeniul geneticiii,

primul director al Institutului de cercet?ri ?tiin?ifice (IUC?) оn domeniul

fitotehniei.

Deoarece de calitatea soiului sunt r?spunz?toare genele ?i deoarece din

ele se pot ob?ine diferite combina?ii dorite, Vavilov a hot?rвt s?

organizeze prima оn lume colec?ie de gene, reunite оntr-o singur? genotec?.

Aceast? genotec? urma s? stea la dispozi?ia selec?ionatorilor-abona?i,

care vor putea elabora noi soiuri.

A?a s-a n?scut ideea de a se trimite din Rusia оn toate ??rile lumii

expedi?ii speciale оn vederea colect?rii de gene. N. I. Vavilov, adep?ii ?i

discipolii s?i au organizat circa 150 expedi?ii оn cele mai оndep?rtate

col?uri ale fostei Uniuni Sovietice ?i alte 50 оn diferite ??ri de pe toate

continentele.

Ca urmare a eforturilor depuse de aceste expedi?ii, precum ?i a

schimburilor оndelungate de probe de semin?e ?i material s?ditor cu

institu?ii ?tiin?ifice din toate ??rile, la IUC? оn domeniul fitotehniei a

fost creat? o colec?ie unic? de plante vii, care оn prezent num?r? peste

250 de mii de mostre, obiectivul fiind оn viitor s? se ajung? pвn? la 400

de mii de mostre.

Pe baza colec?iei, precum ?i datorit? aplic?rii pe larg a оngr???mintelor

minerale, a irig?rii, chimiz?rii ?i mecaniz?rii proceselor de cultivare a

culturilor agricole, fitotehnia a atins оn prezent cel mai оnalt nivel din

istoria agriculturii. Cu ajutorul noului ritm tehnologic de cultivare

cвmpurile devin adev?rate «sec?ii de produc?ie», iar plantele - «ma?ini

verzi» de transformare a оngr???mintelor minerale оn hran? pentru om ?i

animale agricole.

Soiurile create se caracterizeaz?, оn primul rвnd, prin faptul c? la ele

este sporit? ponderea gr?un?elor оn raport cu masa general? a plantelor.

Savan?ii numesc aceast? оnsu?ire «recuno?tin?a» plantelor fa?? de

introducerea оngr???mintelor. Dar aplicarea unor doze mari de оngr???minte,

оn special azotate, a avut ?i consecin?e ne dorite: grвnele au оnceput s?

poligneasc?. De aceea, aproape concomitent оn toate ??rile, au оnceput s?

apar? soiuri cu tulpina scurt?, rezistente la polignire.

Fa?? de selec?ionatori о?i оnainteaz? preten?iile ?i mecanizatorii,

lega?i nemijlocit de cultivarea ?i recoltarea plantelor, care-?i doresc

soiuri la care fructele se coc concomitent ?i sunt amplasate cam la aceea?i

оn?l?ime.

Tot odat?, l?rgirea grani?elor agriculturii irigate a determinat o

sporire a bolilor micotice la graminee.

Acestea ?i alte numeroase exemple indic? asupra faptului c? nici tehnica,

nici chimia, f?r? modificarea eredit??ii plantelor nu pot s? rezolve cu

succes problema sporirii roadelor. De aceea geneticiienii ?i

selec?ionatorii trebuie s? ?in? cont de toate «preten?iile» ?i s? lichideze

consecin?ele ne dorite prin crearea de soiuri corespunz?toare.

S-au modificat ?i ritmurile activit??ii de selec?ie pe baz? genetic?.

Pвn? nu demult оnc? pentru ob?inerea unui nou soi de culturi cerealiere era

nevoie de • 12-14 ani, iar schimbarea lor de pe cвmpuri avea loc o data оn

20 de ani. Оn prezent situa?ia s-a schimbat. Perfec?ionarea continu? a

tehnologiei cultiv?rii plantelor impune crearea оn termen mai reduse a

noilor soiuri.

De exemplu, cultivarea unui astfel de soi оnalt productiv cum este

Bezostaea-1 da anual fostei URSS o produc?ie suplimentar? de mare valoare

din punctul de vedere al economicit??ii ?i nu este indiferent faptul c?

acest soi a fost ob?inut cu 2-3 ani mai devreme sau cu 2-3 ani mai tвrziu.

Оn rezolvarea acestor obiective un rol important i-a revenit geneticiii,

care la etapa industrializ?rii la care se afla produc?ia agricol? se

manifesta оn crearea de noi soiuri. Tot odat?, crearea acestor soiuri este

de ne conceput f?r? cunoa?terea profund? ?i exact? a legilor eredit??ii.

Оn ultimii ani genetica ?i selec?ia plantelor au оnregistrat un asemenea

progres, оncвt el a fost numit, pe bun? dreptate, «revolu?ia verde». C?ci

numai cu -20-30 de ani оn urm? pentru cele mai bune soiuri de grвu de

toamn? limita rodniciei o constituia 25-30 q/ha, iar оn prezent multe

soiuri de grвu de toamn?, avвnd un agronom corespunz?tor, asigur? ob?inerea

a cвte 60-70 q/ha ?i cвte 90-100 q/ha оn cazul irig?rii.

9.1.1 Hibridarea ca metod? de ob?inere a soiurilor noi

Care sunt, deci, metodele geneticiii ?i selec?iei care permit crearea

unor soiuri оnalt productive de plante de cultur??

Printre metodele destul de veci, dar bine оncercate, aplicate cu succes

оn prezent trebuie numit? hibridarea. Hibridarea ofer?' posibilitatea

оmbin?rii оntr-un singur soi a оnsu?irilor utile a dou? ?i mai multe forme

parentale. Prin aceast? metoda au fost deja create soiuri de culturi

cerealiere productive, cu boabe de calitate superioar?, rezistente la

factorii climatici nefavorabili, la boli ?i d?un?tori, la polignire ?i

scuturare. Dintre soiurile omologate de grвu aproximativ 60% sunt formate

prin hibridare.

O capodoper? a selec?iei o constituie soiul de grвu de toamn? Bezostaia-

1, creat de academicianul P. P. Luchieanenco. Acest soi cu tulpina scurt?,

cu paiul tare, care nu poligne?te la irigare, este tot odat? rezistent la

rugina brun?, galben? ?i de tulpin? ?i la iernare. El are o productivitate

оnalt?, iar f?ina ?i produsele preparate din ea sunt de calitate

superioar?. Ce оmbinare de caractere ?i оnsu?iri utile! Un adev?rat soi

«genial»!

Conform rezultatelor оncerc?rii interna?ionale a soiurilor, Bezostaia-1 a

fost apreciat drept cel mai bun soi de grвu de toamn? din lume.

Lucrвnd оn vederea cre?rii unor soiuri noi, ?i mai productive, de grвu,

P. P. Luchieanenco a оncruci?at Bezostaea-1 cu soiuri rezistente la

polignire din RDJ ?i a ob?inut soiurile оnalt productive de grвu de toamn?

«Avrora» ?i «Cavcaz» - cu tulpina scurt?, rezistente la polignire ?i boli

micotice, capabile s? dea roade de 70-80 q/ha.

Un loc deosebit оn selec?ia grвului de toamn? revin lucr?rilor

academicianului V. N. Remeslo. Оn cadrul IC? «Mironovschii» оn domeniul

selec?iei ?i seminologiei, el a creat un remarcabil soi sub aspectul

productivit??ii ?i calit??ii boabelor - Mironovscaia-808.

Savan?ii de la Institutul «Mironovschii» au creat o serie de noi soiuri

cu un ?i mai, ridicat poten?ial productiv. Este vorba de soiurile Ilicovca,

Mironovscaea-Iubileinaia ?i altelё, care dau o road? de 90-100 q/ha.

Veniturile de la introducerea lor, ob?inute оn curs de 3 ani, au оntrecut

de 1000 de ori cheltuielile pe care le-a necesitat crearea lor. Apoi pe

cвmpuri a оnceput s? fie sem?nat ?i grвul de toamn? «Prjevalscaia», care оn

condi?iile irig?rii d? roade de 110,4 q/ha.

O larg? aplicare au c?p?tat la graminee lucr?rile de hibridare

оndep?rtat?. Оn cazul hibrid?rii оndep?rtate sunt оncruci?ate plante,

apar?inвnd unor specii ?i chiar unor genuri diferite (de exemplu, grвu ?i

secar?). Metoda permite introducerea оntr-o anumit? specie a caracterelor

altei specii, inclusiv a caracterelor unor specii s?lbatice. Aceasta

l?rge?te extrem de mult оmbinarea unor оnsu?iri productive valoroase.

Astfel au fost create un num?r mare de soiuri ca urmare a оncruci??rii

diferitelor specii de grвu, grвu ?i secar?, grвu ?i pir. Aplicarea

hibrid?rii оndep?rtate este legat? ?i de-un ?ir de dificult??i:

compatibilitatea proast? a p?rin?ilor, sterilitatea hibrizilor din prima

genera?ie. Оn cazul оncruci??rii unor plante de diferite specii оn hibrid

se оmbin? garnituri ne omologe (ne asem?n?toare) de cromozomi. De aceea la

hibrid meioza decurge incorect (оn game?i se stabilesc garnituri

cromozomale diferite ?i incomplete). Astfel de game?i sunt ne viabili.

Geneticiianul G. D. Carpecenco a elaborat teoria ?i metoda оmbin?rii

cromozomilor formelor parentale оn hibridul fertil. El a fost primul care a

ob?inut un hibrid intergenic fertil prin оncruci?area ridichii cu varza. Cu

aplicare la culturile cerealiere, ideile lui G. D. Carpecenco au fost

realizate оn modul cel mai deplin la crearea culturii numite triticale,

care reprezint? un hibrid fertil rezultat din grвu ?i secar?. Triticale se

ob?ine prin оncruci?area grвului cu secara ?i dublarea garniturii

cromozomale a hibridului, ac?ionвnd cu alcaloidul numit colchicin?.

Colchicina оmpiedic? repartizarea cromozomilor оn procesul diviziunilor

celulare. Оn acest fel, cromozomii de grвu ?i de secar? devin perechi ?i

hibridul devine fertil.

Triticale a mo?tenit de la p?rin?i calit??ile lor cele mai bune: hibridul

este mai rezistent la schimb?rile bru?te de timp, cre?te la fel de bine pe

cele mai diferite soluri ?i este mai rezistent la boli, оn special la

rugin?. Unele soiuri de triticale оmbin? con?inutul оnalt do proteine ca la

grвu cu un mare con?inut de lizin? - aminoacid indispensabil - ca la

secar?. Оn afar? de aceasta, noua cultur? s-a dovedit a fi mai roditoare ?i

este cultivat? оn prezent оn 52 de ??ri.

Se considera c? f?ina de triticale va fi mai proast? decвt cea de grвu.

A?a s-a ?i оntвmplat оn cazul primelor forme ale hibridului. Pвinea nu era

pl?cut? la gust ?i nu cre?tea. De aceea triticale era privit ca grвu de

furaj, fiind introdus оn ra?ia vitelor de carne ?i de lapte ?i a p?s?rilor

domestice. S-a observat c? animalele ?i p?s?rile mвncau cu poft? grвul,

ad?ugвnd bine оn greutate. Iar analizele efectuate recent asupra f?inii

celor mai bune ?i mai noi soiuri de triticale au demonstrat c? din ea se

poate coace pвine destul de bun?.

A. F. ?ulоndin a creat trei soiuri cerealiere de triticale (Amfiploid-

196, 201, 206) ?i unul de furaj (Amfiploid-1). Productivitatea triticalelor

cerealiere atinge 75 q/ha, iar a celui de furaj - aproximativ 500 q/ha de

mas? verde.

Pe baza оncruci??rii interspecifice a pirului cu grвul academicianul N.

V. ?i?in a creat soiuri ?i forme valoroase de grвu de toamn?, avвnd o mare

rezisten?? la polignire, imunitate fa?? de o serie оntreag? de boli.

Оn Gr?dina Botanic? central? a A? a URSS N. V. ?i?in ?i V. F. Liubimova

au ob?inut un nou hibrid cerealier trigenic оn urma оncruci??rii grвului,

pirului ?i sec?rii. Hibridul are 35 de cromozomi din care 21 proveni?i de

la grвul moale, 7-de la pir ?i 7-de la secar?. El оmbin? astfel caractere a

trei genuri de plante, fiind multianual.

Pentru a lichida sterilitatea hibridului, germenii lui au fost prelucra?i

cu colchicin?, fapt care a dus la dublarea num?rului de cromozomi. Formele

de plante ob?inute au 70 de cromozomi ?i sunt fertile. Hibrizii grвu-pir-

secar? оmbin? astfel de caractere utile ca rezisten?a la iernare,

vivacitatea, imunitatea la boli micotice ?i bacteriene, calitatea оnalt? a

boabelor.

Оn ac?iunea de sporire a produc?iei de cereale оn ??rile sudice inclusiv

оn republica noastr?, cu condi?ii climaterice de toamn? ?i prim?var?

specifice o mare importan?? prezint? crearea unor soiuri de grвu de tipul

plantelor оmbl?toare.

Ele sunt create prin metoda hibrid?rii formelor de toamn? cu cele de

prim?var?. Оn cazul cвnd sunt оns?mвn?ate toamna, ele se comport? ca grвul

de toamn?, iar оn cazul оns?mвn??rii -- prim?vara - ca cel de

prim?var?. La Universitatea agrar? «M. V. Frunze» din Chi?in?u s-au

efectuat cercet?ri ale naturii genetice a оmbl?toarelor оn cazul

оncruci??rii grвului de prim?var? cu grвu de toamn? de c?tre V. D. Siminel.

El a creat o colec?ie de forme variate de acest tip (D-915, D-983, D-1009

?. a ) pentru оns?mвn?area оn perioade mai tвrzii ?i оn condi?iile unor

toamne prelungite ?i secetoase. Оn astfel de an dup? rodnicie оmbl?toarele

оntrec cu 5-10 q/ha cele mai bune soiuri de grвu de toamn? (Mironovscaiea-

808, Bezostaiea-1 ?. a.).

Оn plus, ele se remarc? prin calitatea оnalt? a f?inii ?i a produselor de

panifica?ie.

Una din direc?iile cu cea mai bun? perspectiv? a geneticiii оn domeniul

selec?iei se bazeaz? pe aplicarea fenomenului heterozisului, numit ?i

fenomen al vigorii hibride. Dup? cum se ?tie, formele hibride ale plantelor

se deosebesc printr-o cre?tere mai intens?, prin vigoarea masei vegetale,

printr-o road? оnalt? de boabe.

Prin aplicarea teoriei genetice s-a putut stabili c? cel mai mare efect

heterozis оl d? оncruci?area liniilor pure. Ob?inerea unor forme hibridie

la plantele autopolenizate este, оns?, o chestiune destul de grea, fiind

legat? de mari investi?ii de mijloace. De exemplu, pentru ob?inerea

hibrizilor оntre linii la porumb a fost necesar ca de pe plantele liniei

materne s? fie regulat оndep?rtate paniculele (inflorescen?ele), creвndu-se

astfel posibilitatea poleniz?rii оncruci?ate cu polen de alt? linie-

patern?. Aceast? opera?ie a fost efectuat? manual ?i a necesitat mult timp

?i mult? munc?. Ce-i drept, descoperirea fenomenului sterilit??ii mascule

citoplasmatice (SMC) a f?cut s? dispar? necesitatea efectu?rii opera?iei

indicate.

Fenomenul SMC la porumb a fost descoperit concomitent de c?tre

selec?ionatorul, academicianul M. I. Hadjinov ?i de c?tre savantul american

M. Rods ?i const? оn aceea c? la plantele respective paniculele dau polen

ne viabil. Dar оn virtutea faptului c? sterilitatea este determinat? de

anumite caracteristici ale citoplasmei ?i, deci, se mo?tene?te pe linie

matern?, ?i hibridul ob?inut va fi steril. Pentru evitarea acestui lucru оn

calitate de forme paterne sunt folosite forme care au оnsu?irea de a

reinstaura оn hibrid fertilitatea, deoarece cromozomii lor con?in a?a-

numitele gene-restauratoare. Оn produc?ia curent? se aplic? demult o serie

de asemenea hibrizi heterozici ca, de exemplu, Crasnodarschii-303 TV,

Dneprovschii-201, Orbita MV ?. a., care fac s? sporeasc? cu 30%

productivitatea оn boabe ?i mas? verde.

Оn Moldova porumbul cu SMC a оnceput s? fie cultivat din anul 1955. El a

fost descoperit printre soiurile locale de porumb: Moldovenesc-galben,

Moldovenesc-portocaliu, Cincvantino ?. a. A fost trecut? pe baz? de

sterilitate cultura semincier? a mai multor .hibrizi de porumb, fapt care a

permis s? se economiseasc? anual 150-200 mii de zile-om.

Pe baza heterozisului productivitatea p?pu?oiului a crescut de la 20-30

q/ha la hibrizii оntre soiuri 60-70 q/ha la hibrizii оntre linii. Se

desf??oar? o mare munc? оn vederea cre?rii unor hibrizi de grвu, floarea-

soarelui ?i de alte culturi.

9.1.2 Rolul poliploidiei оn ameliorarea plantelor

Un fenomen nu mai pu?in interesant, aplicat оn cultura plantelor оl

constituie poliploidia.

Cunoa?tem de acum c? garnitura cromosomal? de baz? caracteristic?

celulelor sexuale, se nume?te garnitur? haploid?. Pentru celulele somatice

ale majorit??ii speciilor de plante sunt caracteristice garnituri

cromozomale duble sau diploide. Оn condi?ii naturale se оntвlnesc, оns?, ?i

forme de plante cu o garnitur? cromozomal? poliploid?. Astfel, de exemplu,

specia de grвu numit? tenchi con?ine o garnitur? cromozomal? diploid?

(2n=14), grвul tare - o garnitur? tetraploid? (4n=24), iar grвul moale - o

garnitur? cromozomal? hexaploid? (6n=42) Ultima form? este ^ forma de grвu

cea mai r?spвndit? pe glob ?i cu rezisten?a cea mai mare la ger.

Academicianul A. R. Gebrac a ob?inut soiuri de grвu care con?in оn celulele

lor somatice cвte 56 ?i 70 de cromozomi, adic? forme octaploide ?i

decaploide, care nu se оntвlnesc оn flora spontan?.

Fenomenul poliploidiei poate fi declan?at pe cale artificial?, folosind

оn acest scop diferite substan?e chimice, dintre care r?spвndirea cea mai

larg? a c?p?tat-o alcaloidul pomenit mai sus - colchicina. Formele de

plante poliploide se deosebesc de cele diploide dup? multe caractere,

inclusiv dup? productivitate.

A. N. Lutcov, V. A. Panin, V. P. Zosimovic au ob?inut un soi de sfecl? de

zah?r triploid?, care d? o road? de r?d?cini dulci ?i de frunze de dou? ori

mai mare ?i, ce-i mai important, con?inutul de zah?r din r?d?cini este cu

10-25% mai ridicat оn compara?ie cu parametrii respectivi ai formei

diploide.

Оn Japonia, Ungaria, SUA se cultiv? harbuji, care se. caracterizeaz?

printr-o productivitate mare, con?inut sporit de zah?r, aproape fiind

lipsi?i de semin?e ?i avвnd o capacitate mai mare de p?strare.

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15